Creștere, prețuri, salarii, comerț și agricultură: ce se schimbă în economia Moldovei și de ce.
Guvernul susține extinderea cu două luni a regimului de licențiere pentru importurile de grâu, porumb și floarea-soarelui, care expiră pe 31 octombrie. Fermierii au pus pe pauză protestele cu tractoarele, dar spun că termenul e prea scurt, iar ultimul cuvânt îl are Parlamentul.
De la 1 noiembrie 2026, bunurile de până la 150 de euro comandate de persoane fizice de la comercianți și platforme online din străinătate vor fi taxate cu TVA de 20%. De la 1 ianuarie 2027 se adaugă o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet, anunță Poșta Moldovei.
Banca Europeană de Investiții a marcat vineri, la Cricova, acordul pentru programul „Livada Moldovei II”, un împrumut de 150 de milioane de euro pentru fermieri și procesatori. În aceeași zi, premierul Vasile Tofan i-a cerut vicepreședintelui BEI, Karl Nehammer, să grăbească proiectele finanțate de bancă.
Economistul Veaceslav Ioniță estimează că PIB-ul regiunii transnistrene s-a redus în 2025 cu circa 19,4%, iar producția industrială cu 20%, după pierderea gazului rusesc ieftin. Cifrele vin pe fondul acuzațiilor Tiraspolului și ale Moscovei că Chișinăul ar „distruge” economia regiunii, acuzații respinse de autorități.
Industria Republicii Moldova a produs în august 2026 cu 0,7% mai puțin decât în august 2025, arată datele provizorii ale Biroului Național de Statistică. Pe primele opt luni ale anului, producția rămâne totuși în creștere cu 6,7%.
Autorizația pentru gestionarea deșeurilor a Uzinei Metalurgice Moldovenești din Râbnița a expirat pe 20 octombrie și nu a fost prelungită din oficiu. Fără un act valabil, Serviciul Vamal spune că nu va autoriza operațiunile care îl cer.
Un metru pătrat în suburbiile Chișinăului costă în jur de 900 de euro, iar în centrul capitalei poate ajunge la 5.000–6.000 de euro, potrivit expertului imobiliar Eugeniu Țurcan. Raportate la salariul mediu, prețurile mici în euro nu înseamnă neapărat locuințe ușor de cumpărat.
Premierul Vasile Tofan a discutat pe 20 octombrie cu ambasadoarea Chinei, Dong Zhihua, despre investiții chineze și accesul produselor moldovenești pe piața chineză. În 2025, Moldova a exportat în China mărfuri de doar 8,5 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 1,25 miliarde.
Moldova a exportat în ianuarie–august 2026 mărfuri de 2,24 miliarde de euro, cu 9,3% mai mult decât anul trecut, însă importurile au rămas de aproape trei ori mai mari. Datele din august arată și o frânare bruscă a livrărilor.
Între 150 și 300 de camioane așteaptă zilnic la Giurgiulești, potrivit exportatorilor de cereale. O parcare finanțată din bani privați ar putea scoate coloanele de pe drum, dar proiectul s-a împotmolit într-o dispută despre destinația unui teren agricol.
