Moldova vrea să vândă vin, miere și fructe în China, de unde importă de 147 de ori mai mult decât exportă
Premierul Vasile Tofan a discutat pe 20 octombrie cu ambasadoarea Chinei, Dong Zhihua, despre investiții chineze și accesul produselor moldovenești pe piața chineză. În 2025, Moldova a exportat în China mărfuri de doar 8,5 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 1,25 miliarde.

Premierul Vasile Tofan a avut marți, 20 octombrie, o întrevedere cu ambasadoarea Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, Dong Zhihua. Potrivit comunicatului Guvernului, preluat de Moldpres, discuția a vizat dezvoltarea relațiilor economice, atragerea investițiilor chineze și facilitarea accesului produselor moldovenești pe piața chineză.
Șeful Executivului a invitat companiile chineze să investească în Republica Moldova, în special în sectoarele orientate spre export. Un subiect important, notează Guvernul, a fost posibilitatea ca vinul, mierea și fructele moldovenești să ajungă mai ușor în China. Părțile au convenit să continue dialogul pentru extinderea cooperării economice și comerciale. Comunicatul nu menționează acorduri semnate sau termene.
Miza este un dezechilibru comercial uriaș. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS) citate de Radio Moldova, în 2025 Moldova a importat din China mărfuri de 1,25 miliarde de dolari și a exportat doar 8,5 milioane de dolari, astfel că importurile au fost de 147 de ori mai mari decât exporturile. China a devenit anul trecut al doilea furnizor de mărfuri al Moldovei, după România, iar ponderea sa în importuri a urcat de la 11,7% în 2021 la 13,6% în 2025, arată datele BNS citate de Logos Press. În primele opt luni din 2026, importurile din China au crescut cu încă 15,3%, potrivit BNS.
A1 · 728×90
Vinul este, practic, singurul produs alimentar moldovenesc care se vinde în China. Potrivit Radio Moldova, piața chineză este deschisă legal doar pentru trei produse alimentare din Moldova: vinul, făina din semințe de struguri și făina din semințe de floarea-soarelui, iar dintre acestea doar vinul se comercializează efectiv. Și aceste livrări au scăzut: compania Lanci, distribuitorul exclusiv al vinurilor moldovenești în China, a raportat pentru 2025 exporturi de vinuri îmbuteliate de 2,7 milioane de dolari, cu 33% mai puțin decât în anul precedent, scrie Logos Press. Radio Moldova indică pentru același an circa 3 milioane de dolari, pe fondul contracției pieței chineze a vinului.
Lista ar putea fi extinsă. Ambasadorul Republicii Moldova la Beijing, Petru Frunze, a declarat, potrivit Logos Press, că ambasada lucrează la obținerea autorizațiilor de export pentru miere și cireșe, iar negocierile următoare vizează prunele, uleiul de floarea-soarelui și produsele cerealiere. Într-o întâlnire cu oficiali ai Ministerului de Externe al Chinei, relatată de Logos Press pe 4 august, Frunze a cerut semnarea protocolului fitosanitar pentru exportul mierii și accelerarea autorizării mai multor produse agroalimentare. Partea chineză a promis că va sprijini identificarea unor soluții, fără să ofere termene.
Diplomația economică s-a intensificat în acest an. În mai 2026, vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a avut la Beijing întâlniri axate aproape exclusiv pe economie, inclusiv cu viceministrul comerțului și cu ministrul agriculturii. Printre obiectivele promovate s-a aflat studierea eliminării taxelor de import pentru vinul moldovenesc, potrivit Logos Press. Radio Moldova relatează că ambasadorul Frunze a propus ca Moldova să elimine taxele vamale pentru ceaiul chinezesc în schimbul accesului fără taxe pentru vinurile moldovenești. Sursele consultate nu menționează un acord de liber schimb în vigoare între cele două țări.
De ce contează: pentru produsele agroalimentare, accesul pe piața chineză depinde de autorizări sanitare și fitosanitare negociate produs cu produs. Fără ele, nici producătorii competitivi nu pot exporta. Pentru apicultori, pomicultori și vinificatori, fiecare autorizare nouă ar însemna o piață de desfacere în plus, iar pentru economie, o șansă de a reduce, cel puțin parțial, dezechilibrul comercial cu al doilea mare furnizor al țării.
Ce urmează: Guvernul și ambasada Chinei au convenit să continue dialogul, iar pentru miere următorul pas concret rămâne semnarea protocolului fitosanitar. Printre subiectele discutate în august de ambasadorul Frunze s-a aflat și participarea Moldovei cu un stand național la târgul China International Import Expo de la Shanghai.
A3 · 728×90
Citește și
Licențierea importurilor de cereale ar putea fi prelungită până la 31 decembrie. Tofan: „o decizie la limită”
Guvernul susține extinderea cu două luni a regimului de licențiere pentru importurile de grâu, porumb și floarea-soarelui, care expiră pe 31 octombrie. Fermierii au pus pe pauză protestele cu tractoarele, dar spun că termenul e prea scurt, iar ultimul cuvânt îl are Parlamentul.
Comenzile de pe Temu, cu TVA de la 1 noiembrie: ce se schimbă pentru coletele de până la 150 de euro
De la 1 noiembrie 2026, bunurile de până la 150 de euro comandate de persoane fizice de la comercianți și platforme online din străinătate vor fi taxate cu TVA de 20%. De la 1 ianuarie 2027 se adaugă o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet, anunță Poșta Moldovei.
„Livada Moldovei II”: 150 de milioane de euro de la BEI pentru agricultură, iar Tofan cere proiecte fără blocaje
Banca Europeană de Investiții a marcat vineri, la Cricova, acordul pentru programul „Livada Moldovei II”, un împrumut de 150 de milioane de euro pentru fermieri și procesatori. În aceeași zi, premierul Vasile Tofan i-a cerut vicepreședintelui BEI, Karl Nehammer, să grăbească proiectele finanțate de bancă.


