BNM ridică rata de bază la 11%: ce înseamnă pentru credite, depozite și „Prima casă”

Ce a decis BNM? Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a hotărât, prin vot unanim, în ședința de joi, 5 noiembrie 2026, să ridice rata de bază de la 9% la 11% anual. Odată cu ea s-au mutat și celelalte rate ale BNM: dobânda la creditele overnight (banii pe care băncile îi pot împrumuta de la BNM pe o noapte) a urcat de la 11% la 13%, la operațiunile repo de la 9,25% la 11,25%, iar la depozitele overnight (banii pe care băncile îi pot plasa la BNM pe o noapte) de la 7% la 9%. Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 18% pentru banii atrași în lei și în valută neconvertibilă și 26% pentru cei în valută liber convertibilă. Potrivit tabelului ratelor publicat de BNM, este a cincea majorare din mai încoace: rata de bază a urcat de la 5% la 6,5% (mai), 7% (iunie), 7,5% (august), 9% (septembrie) și acum 11%. Pasul de 2 puncte procentuale este cel mai mare din această serie.

De ce acum? Potrivit comunicatului BNM, decizia este determinată de „intensificarea presiunilor inflaționiste și de amplificarea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu”. Inflația anuală a ajuns la 8,60% în septembrie, cu 1,64 puncte procentuale peste august și mult peste plafonul de 6,5% al intervalului din jurul țintei de 5% (CORBUL.MD a amintit cifra pe 24 octombrie, în articolul despre discursul guvernatoarei Anca Dragu la Iași). Comunicatul nu include încă inflația din octombrie. Banca centrală vede și o cerere internă „robustă”: comerțul cu amănuntul a crescut cu 16,4% în iulie–august, creditele noi în lei pentru populație au urcat cu 10,5% în trimestrul III, iar transferurile din străinătate către persoane fizice au fost în septembrie cu 26,44% mai mari decât cu un an în urmă. Prin scumpirea banilor, BNM spune că vrea să stimuleze economisirea, să tempereze consumul, să limiteze propagarea în restul prețurilor a scumpirii tarifelor la energie și să ancoreze așteptările de inflație.

Ce arată noua prognoză? BNM estimează că inflația va continua să crească până la finele anului și va începe să scadă din trimestrul I 2027, dar va rămâne peste limita superioară a intervalului până în trimestrul III 2027. Inflația medie anuală ar urma să fie de 7,3% în 2026 și 6,9% în 2027, cu 0,1 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale peste prognoza anterioară. Revizuirea vine din ajustări mai ample așteptate ale tarifelor reglementate în trimestrul IV 2026 și în trimestrele I, II și IV 2027, din prețuri mai mari la combustibili, pe fondul cotațiilor petrolului, din scumpirea alimentelor pe piețele internaționale din 2027 și din majorări de accize în trimestrul I 2028. Printre riscurile interne, BNM enumeră momentul și mărimea scumpirii tarifelor, modul în care se acordă compensațiile la energie, reforma salarizării în sectorul bugetar și evoluția deficitului bugetar și a datoriei publice.

Ce înseamnă pentru creditul meu? Rata de bază nu se aplică direct clienților: este dobânda de referință la care BNM operează cu băncile, iar fiecare bancă își stabilește propriile dobânzi. Potrivit BNM, în Republica Moldova cea mai mare parte a creditelor sunt cu dobândă flotantă, iar creditele cu dobândă fixă se acordă de obicei pentru sume mici și termene scurte. Cine are dobândă fixă nu e afectat pe durata contractului. Cine are dobândă variabilă trebuie să verifice în contract de ce indice depinde dobânda și la ce intervale se revizuiește; schimbarea nu este nici automată, nici aceeași la toate băncile. Pentru creditele noi, tendința era deja în urcare: dobânda medie la creditele noi în lei a crescut în trimestrul III la 9,17%, după două trimestre de stagnare, potrivit BNM. Exemplu orientativ, calculat de redacție, nu o ofertă bancară: la un credit de 500.000 de lei pe 20 de ani, rambursat în rate egale, o creștere a dobânzii de la 10% la 12% ar ridica rata lunară de la circa 4.825 la circa 5.505 lei, adică cu aproximativ 680 de lei.

Și „Prima casă”? Aici dobânda se formează după o regulă publică. Potrivit explicațiilor BNM, ea se compune din rata de referință a programului (media ponderată a dobânzilor la depozitele noi în lei pe 6–12 luni, calculată și publicată de BNM pe baza datelor băncilor), marja băncii, de cel mult 3%, și comisionul de garantare, de cel mult 0,5%. Pentru contractele încheiate în 2026, Guvernul a menținut marja maximă la 3%, a relatat Logos Press. Dobânda se revizuiește o dată la jumătate de an: pentru ianuarie–iunie se folosește rata de referință pentru luna noiembrie a anului precedent. Prin urmare, dobânzile la „Prima casă” din prima jumătate a lui 2027 vor depinde de cât plătesc băncile în noiembrie 2026 la depozitele în lei; dacă acestea cresc, cum urmărește BNM, crește și rata creditului. BNM notează că mai multe bănci folosesc aceeași rată de referință și pentru alte credite ipotecare. Expertul economic Marin Gospodarenco a declarat pentru TVR Moldova că cele mai afectate vor fi persoanele cu credite ipotecare, inclusiv „Prima casă”.

Ce înseamnă pentru depozite? Pentru deponenți, decizia lucrează în sens invers. Băncile pot plasa acum la BNM, peste noapte, bani la 9% anual, așa că au motiv să plătească mai mult pentru economiile clienților. Dobânda medie la depozitele noi la termen în lei a urcat în trimestrul III la 5,74%, potrivit BNM. În septembrie, populația a obținut în medie 6,11% la depozitele la termen în lei, după cum a arătat CORBUL.MD pe 24 octombrie, în articolul despre depozitele noi de 30,4 miliarde de lei. Cifra rămâne sub inflația de 8,6%, deci banii depuși își pierd, deocamdată, din putere de cumpărare. La depozitele deja deschise cu dobândă fixă, de regulă nu se schimbă nimic până la scadență; noile oferte ale băncilor vor arăta cât din majorare ajunge la clienți.

Cine critică și cine apără decizia? Premierul Vasile Tofan, întrebat la conferința de presă de bilanț al primelor 100 de zile de guvernare, a spus că nu este de competența Guvernului să dicteze politica monetară: „Dacă vrem să construim un stat cu instituții puternice, asta înseamnă inclusiv independența Băncii Naționale”, a spus el, citat de TV8. Marin Gospodarenco a numit decizia „destul de dură” și a avertizat, pentru NewsMaker, că „o rată a dobânzii mai mare nu va ieftini gazele naturale, energia electrică sau carburanții”. Pentru TVR Moldova, el a estimat că, „în scenariul cel mai sever”, cele două puncte în plus pot costa bugetul un miliard de lei, prin împrumuturi de stat mai scumpe. Expertul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță a spus pentru NewsMaker că decizia era așteptată, dar că „deocamdată, întreaga inflație este una importată”, iar singurul efect s-ar putea vedea în dobânzile mai mari la valorile mobiliare de stat.

De ce contează: rata de bază este principalul instrument prin care BNM încearcă să readucă inflația spre 5%. Costul este suportat de cei care se împrumută, de la familiile cu ipoteci la firme și la stat, într-o economie care, potrivit BNM, a crescut în prima jumătate a anului cu doar 0,6%. Câștigul ar trebui să vină prin prețuri mai stabile și economii mai bine remunerate, dar efectul se vede abia peste câteva trimestre, iar o parte importantă a scumpirilor vine din energie, pe care dobânzile nu o influențează direct.

Ce urmează: joi, 12 noiembrie, BNM publică Raportul asupra inflației, noiembrie 2026, cu analiza completă și prognoza pe termen mediu. Datele Biroului Național de Statistică pentru octombrie vor arăta dacă inflația a continuat să urce, cum anticipează banca centrală. Următoarea ședință de politică monetară este programată joi, 17 decembrie 2026. Până atunci, BNM va publica rata de referință pentru noiembrie, de care depind dobânzile la „Prima casă” din prima jumătate a lui 2027, iar ofertele băncilor vor arăta cât de repede se transmite majorarea la credite și depozite.