Datele a circa 750.000 de cetățeni, furate în atacul cibernetic: ce s-a extras, cine răspunde și ce poți face

Ce s-a întâmplat? Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a confirmat, într-un comunicat din 27 octombrie, că atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale ale statului s-a soldat cu furt de date. Potrivit investigațiilor preliminare, între 19 și 23 octombrie atacatorii au interogat aproximativ un milion de IDNP-uri și au reușit să extragă seturi de date aferente pentru circa 750.000 dintre ele. Extragerea a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30. CORBUL.MD a scris pe 24 octombrie despre primele informații privind atacul și cele circa 11 milioane de solicitări de acces, când autoritățile nu confirmau încă extragerea de date; între timp, AGE plasează începutul atacului pe 19 octombrie. Expertul în protecția datelor Sergiu Bozianu a declarat pentru UNU TV, citat de TV8: „Deci, este cea mai mare scurgere de date din istoria Republicii Moldova.”

Ce s-a furat? Potrivit AGE, informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membrii familiei de gradul I, statutul de asigurat, medicul de familie, prestațiile sociale, pensiile, dizabilitatea, permisul de conducere, fotografia, vehiculele și companiile deținute sau administrate, precum și informații financiare: IBAN, datorii fiscale și istoricul plăților prin MPay. Agenția precizează că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii. Lista oficială nu menționează adresele de domiciliu sau de e-mail. Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus pentru TV8 că cea mai mare parte a datelor extrase o reprezintă IDNP-urile, iar în cifre mult mai mici au fost sustrase și date legate de servicii și documente, inclusiv certificate medicale și de căsătorie.

Din ce sistem și cum? AGE nu a numit un registru anume, ci vorbește generic despre sistemele informaționale guvernamentale. Potrivit agenției, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, apoi au folosit datele obținute pentru extrageri suplimentare. Primele atacuri au vizat un serviciu electronic care înregistra greșit temeiul prelucrării datelor, motiv pentru care unii cetățeni au văzut în istoricul din aplicația EVO accesări atribuite solicitării de documente de stare civilă sau perfectării permisului de conducere. Pe 23 octombrie au fost deconectate preventiv 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare. O nouă tentativă de acces forțat a fost blocată pe 25 octombrie, în jurul orei 02:00, iar alte încercări de extragere, din 27 octombrie, au eșuat. Investigațiile nu au găsit modificări neautorizate în registrele de stat, iar serviciile sunt repuse treptat în funcțiune după verificare.

Cine e responsabil? Autorii atacului nu au fost identificați. La ședința Guvernului din 28 octombrie, premierul Vasile Tofan a declarat, citat de TV8: „Avem indicii de o campanie mai largă cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează inclusiv implicarea în incidentul recent.” Amploarea incidentului este verificată printr-un audit și investigații ale Agenției pentru Securitate Cibernetică (ASC), Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), SIS și AGE, iar cazul a fost raportat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului General al Poliției. Tofan a recunoscut că există „multe probleme” la STISC, AGE, ASC, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe și Agenția Servicii Publice.

Ce consecințe a avut? Premierul a anunțat că a convenit cu directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, care conducea agenția din 14 noiembrie 2024, să se retragă din funcție. „Acum, însă, trebuie să înclinăm un pic mai mult balanța nu atât de mult spre populizare, dar spre securitatea lor și cred că domnul Cociu are exact profilul de care avem nevoie pentru a stinge aceste incendii”, a spus Tofan, potrivit NewsMaker. Interimatul îl asigură Artiom Cociu, care lucrează în echipa premierului din martie 2023 și a condus până în aprilie 2026 Biroul pentru Coordonarea Implementării Priorităților Guvernului; potrivit CV-ului citat de TV8, el a evaluat anterior modul de lucru al AGE și al STISC. Guvernul anunță și un Centru Național de Securitate Cibernetică (SOC) în cadrul ASC, soluții de protecție de tip Cloudflare, audit permanent și scanări automate cu ajutorul inteligenței artificiale. Separat, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, a anunțat o hotărâre de Guvern care va actualiza standardele de securitate pentru softurile și echipamentele instituțiilor publice, după o investigație Europa Liberă despre sistemele rusești de supraveghere video Trassir; autoritățile nu au legat această măsură direct de furtul de date.

Ce s-a schimbat la MPass? AGE a dezactivat temporar două metode de autentificare în MPass: autentificarea în doi pași și cea prin aplicația EVOSign. Serviciile publice digitale pot fi accesate în continuare cu semnătura mobilă, semnătura electronică sau cartea de identitate. În aplicația EVO de pe telefon, autentificarea este posibilă deocamdată doar cu semnătura mobilă. Agenția spune că opțiunile vor fi restabilite după finalizarea verificărilor și că utilizatorii vor fi anunțați.

Pot fi furați bani sau afectate alegerile? Potrivit AGE, datele cardurilor bancare nu au fost atinse, deoarece plățile cu cardul prin MPay și EVO sunt procesate de bănci, iar platforma statului nu stochează aceste informații. Asociația Băncilor din Moldova, citată de Știri.md, precizează că datele obținute, inclusiv IBAN-ul, nu permit de sine stătător accesarea conturilor sau retragerea banilor. „Cu aceste date nu poți procesa carduri bancare, nu poți transcrie apartamentul, mașina de pe o persoană pe alta”, a spus Serghei Diaconu, care apreciază că riscurile directe sunt „foarte mici”, dar cresc dacă oamenii le oferă escrocilor date suplimentare. Comisia Electorală Centrală a anunțat că sistemele electorale nu au fost afectate: „Sistemele informaționale electorale nu au fost afectate, iar datele alegătorilor sunt în siguranță”.

Ce trebuie să fac eu? Autoritățile recomandă să nu comunicați parole, coduri de autentificare primite prin SMS sau datele cardului, să nu deschideți linkuri nesolicitate și să nu autorizați plăți la cererea unor necunoscuți. Faptul că cineva vă știe numele, IDNP-ul sau detalii despre familie nu dovedește că sună de la bancă sau de la o instituție; orice solicitare neobișnuită trebuie verificată direct, prin canalele oficiale. Dacă cineva apropiat pretinde că are un număr sau un cont nou, verificați pe numărul cunoscut. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal precizează că cine crede că a fost vizat poate cere clarificări operatorului care gestionează datele și poate sesiza Poliția, banca sau Centrul dacă suspectează o folosire abuzivă. Dacă observați tranzacții pe care nu le recunoașteți, contactați imediat banca sau prestatorul serviciului.

Ce urmează: AGE a promis că va informa persoanele afectate și va comunica public rezultatele investigației, măsurile de protecție și calendarul restabilirii serviciilor. Rămân de aflat sursa exactă a atacului, numărul final al persoanelor afectate și data la care metodele de autentificare dezactivate în MPass vor fi repuse în funcțiune.