Economia transnistreană, în cădere: PIB-ul ar fi scăzut cu 19,4% în 2025, estimează Veaceslav Ioniță

Economia regiunii transnistrene trece printr-o criză structurală, nu doar printr-un an prost, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză publicată de Bani.md și preluată sâmbătă de Știri.md. Potrivit estimărilor sale, în 2025 produsul intern brut al regiunii s-a contractat cu aproximativ 19,4%, iar producția industrială a scăzut cu 20%. „Economia transnistreană nu traversează doar o criză temporară. Modelul economic care a susținut regiunea timp de peste trei decenii își pierde treptat viabilitatea”, afirmă Ioniță.

De unde vin cifrele? Materialul nu precizează sursa primară. Biroul Național de Statistică nu include în datele sale stânga Nistrului, așa că informațiile despre economia regiunii provin, în principal, de la structurile administrației de facto de la Tiraspol și nu pot fi verificate independent. Estimările au fost și revizuite: în februarie 2026, Ioniță vorbea, potrivit IPN, despre o contracție de circa 18% și despre o scădere a industriei de peste 30% într-un singur an.

Punctul de cotitură a fost 1 ianuarie 2025, când livrările de gaz rusesc prin Ucraina s-au oprit, odată cu expirarea contractului de tranzit. Potrivit Europei Libere, centrala de la Cuciurgan (MGRES) a trecut pe cărbune, iar încălzirea centralizată a fost oprită. Liderii de la Tiraspol au anunțat atunci oprirea tuturor întreprinderilor industriale, cu excepția celor din securitatea alimentară. Ioniță consideră că energia ieftină a ținut decenii la rând în viață industria energointensivă, dar a descurajat modernizarea.

Potrivit analizei, diferența de bunăstare dintre maluri s-a inversat. PIB-ul pe locuitor era estimat în 2025 la circa 4.000 de dolari în stânga Nistrului, față de 8.500 de dolari pe malul drept. Salariul mediu ar fi de aproximativ două ori mai mic, iar pensia medie, de circa 1.900 de lei, sub jumătate din cei 4.200 de lei de pe malul drept. Populația înregistrată a scăzut de la circa 731.000 de oameni în 1990 la circa 460.000 în 2025, iar cei care locuiesc efectiv în regiune ar fi doar circa 295.000. „O economie nu poate fi relansată fără oameni, angajați, antreprenori și contribuabili”, spune Ioniță.

Finanțele regiunii rămân legate de gaze: potrivit analizei, circa 40% din cheltuielile bugetului planificat pentru 2026 sunt acoperite din venituri asociate comercializării gazelor naturale. În același timp, circa 77% din exporturile externe ale regiunii au mers în 2025 în Uniunea Europeană, iar companiile de acolo depind de documentele comerciale, de procedurile vamale și de infrastructura financiară ale Republicii Moldova. Dificultățile se văd și la Uzina Metalurgică de la Râbnița a stat din decembrie 2025 până în iunie 2026, iar pe 20 octombrie a rămas fără autorizația de mediu necesară pentru import și export, așa cum a relatat CORBUL.MD.

Tiraspolul pune problemele pe seama Chișinăului. De la 1 septembrie 2026, autoritățile aplică treptat TVA și accize pentru mărfurile aduse de companiile transnistrene, începând cu alcoolul, tutunul, bijuteriile și alte produse considerate neesențiale; din 2027 urmează produsele petroliere, metalele, gazele și electricitatea, iar uniformizarea fiscală trebuie încheiată până în 2030. Serviciul Vamal a declarat pentru TVR Moldova că între 1 septembrie și 18 octombrie 13 operatori transnistreni au plătit peste 2,4 milioane de lei taxe la import. Pe 21 octombrie, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a criticat măsurile: „Acum se dovedește că scopul este cu totul altul. Distrugerea”.

Chișinăul respinge această narațiune. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat, potrivit TVR Moldova, că în prima jumătate a lui 2026 statul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru locuitorii din stânga Nistrului, pentru asigurări medicale, medicamente, pensii și indemnizații: „Nu este doar o afirmație falsă, ci o denaturare deliberată a realității, infirmată de fapte și cifre concrete”. Pentru 23 octombrie, așa-numitul „Forum popular transnistrean” a anunțat un miting în Tiraspol împotriva măsurilor economice ale Chișinăului. Biroul politici de reintegrare a declarat că, într-o regiune în care libertățile fundamentale sunt suprimate, astfel de evenimente „nu reflectă în niciun fel voința liber exprimată a cetățenilor”.

De ce contează: dacă estimările lui Ioniță sunt corecte, regiunea pierde nu doar producție, ci și oameni și baza fiscală, iar dependența ei de piața europeană și de cadrul juridic al Republicii Moldova crește. Asta face ca dezbaterea despre taxe, vămi și autorizații să fie, în fond, o dezbatere despre viitorul economic al regiunii.

Ce urmează: următoarea etapă a uniformizării fiscale începe la 1 ianuarie 2027, când TVA și accizele se extind la produsele petroliere și metale, iar de la 1 aprilie 2027 la gaze, energie electrică, telefoane și computere. Chiveri a spus că sprijinul pentru locuitorii regiunii va continua, inclusiv prin Fondul de convergență.