Exporturile cresc pe opt luni, dar deficitul comercial urcă la 4,4 miliarde de euro

Comerțul exterior al Republicii Moldova a crescut în primele opt luni ale anului, dar dezechilibrul dintre ce cumpărăm și ce vindem s-a adâncit. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), în ianuarie–august 2026 exporturile de mărfuri au însumat 2.239,4 milioane de euro, cu 9,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns la 6.660,9 milioane de euro, în creștere cu 7,1%.

Pentru că importurile pornesc de la o bază de aproape trei ori mai mare, chiar și o creștere mai lentă a acestora înseamnă mai mulți euro ieșiți din țară. Rezultatul: un deficit al balanței comerciale de 4.421,5 milioane de euro, cu 250,5 milioane de euro (6%) mai mult decât anul trecut. Doar în august, deficitul a fost de 549 de milioane de euro, cu 14,9% peste nivelul din august 2025.

Luna august a adus și o frânare. Exporturile au fost de 268,5 milioane de euro, cu 16,2% mai puțin decât în iulie și cu 6,1% sub august 2025, arată datele BNS publicate pe 15 octombrie. Într-o analiză publicată pe 17 octombrie, Logos Press explică parțial scăderea prin efectul de bază: creșterea exporturilor a început în iulie 2025, de la un nivel scăzut, iar acum, la un an distanță, acest avantaj statistic se estompează. Publicația notează însă că diferența dintre iulie și august este prea mare pentru a fi explicată doar așa.

Structura exporturilor contează la fel de mult ca volumul. Mărfurile produse în Moldova au crescut cu 12,8%, până la 1.795,3 milioane de euro, adică 80,2% din total. Reexporturile de mărfuri străine au scăzut cu 2,9%, la 444,1 milioane de euro. Potrivit Logos Press, creșterea vine mai ales din materii prime agricole: culturile oleaginoase și fructele au avut 15,6% din exporturi, cerealele 12,1%, iar legumele și fructele 10,8%.

În schimb, unele produse industriale au pierdut teren. Logos Press arată că acum un an produsele din cabluri dominau exporturile, cu o pondere de 16%, iar în 2026 echipamentele electrice și componentele lor au coborât la 13,8%. Ponderea băuturilor alcoolice și nealcoolice a scăzut de la 6,4% la 5,2%. Economistul Vladimir Golovatyuk, citat de publicație, consideră că avansul exporturilor nu reflectă o redresare a economiei, ci condițiile favorabile pentru agricultură din 2025.

Geografia comerțului confirmă orientarea spre Uniunea Europeană. Potrivit BNS, UE a preluat 66,6% din exporturi și a asigurat 53,6% din importuri. Principalele destinații au fost România (29,9%), Turcia (11%), Italia (9,9%), Cehia (7,7%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,4%). La importuri, pe primele locuri se află România, China și Ucraina, iar livrările din China au crescut cu 15,3%.

Ce înseamnă aceste cifre? Un deficit comercial în creștere arată că țara cheltuie pe importuri tot mai multă valută față de cât încasează din exporturi. Iar dacă, așa cum susține Golovatyuk, avansul exporturilor ține mai ales de anul agricol bun, rezultatele rămân legate de recolte. Datele BNS pentru septembrie vor arăta dacă scăderea din august a fost episodică sau începutul unei tendințe.