Vetting: judecătoarea din dosarele Tauber și Plahotniuc, propusă pentru nepromovare; CRJM critică CSP

Judecătoarea Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău riscă să nu treacă evaluarea externă a integrității. Completul G al Comisiei de evaluare a judecătorilor a finalizat evaluarea magistratei, a constatat „neîntrunirea criteriilor de integritate financiară” și a propus nepromovarea vettingului, potrivit unui comunicat al Comisiei preluat pe 26 octombrie de TV8, Unimedia și TVR Moldova. Raportul a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care urmează să decidă dacă acceptă sau respinge propunerea.

La această etapă, raportul nu este public. Potrivit Comisiei, el va fi publicat după expirarea termenului de contestare sau, dacă hotărârea CSM va fi contestată, după o decizie definitivă a Curții Supreme de Justiție. Propunerea Comisiei nu reprezintă o decizie finală, iar judecătoarea are la dispoziție căile de contestare prevăzute de lege.

Numele magistratei este legat de unul dintre cele mai discutate episoade din justiție. Pe 27 decembrie 2024, Bejenari a respins cererea procurorilor de a prelungi interdicția de a părăsi țara în cazul fostei deputate Marina Tauber. Potrivit TVR Moldova, Procuratura Anticorupție invocase riscul ca Tauber să ajungă inclusiv în Rusia, iar judecătoarea a apreciat că aflarea acesteia în străinătate nu ar putea pune în pericol ancheta. Tauber a plecat pe 7 ianuarie 2025 spre Istanbul și a apărut ulterior în imagini din Rusia. În septembrie 2025 a fost condamnată la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidelor, cu confiscarea a peste 206 milioane de lei; sentința a fost menținută de Curtea de Apel, dar Tauber nu a revenit în țară.

Bejenari a făcut parte, alături de Sergiu Stratan, președintele completului, și Ana Cucerescu, din completul care l-a condamnat pe Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, și din completul care a pronunțat sentința în dosarul Evgheniei Guțul. Potrivit TV8, a fost numită judecătoare la Judecătoria Rîșcani în decembrie 2014, iar din ianuarie 2019 examinează cauze penale la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău; în februarie 2020 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Constatările concrete ale Comisiei nu sunt cunoscute. TVR Moldova a trecut în revistă declarația de avere pentru 2025, depusă pe 25 februarie 2026: un salariu de 357.431 de lei la Judecătoria Chișinău, 6.000 de lei din activitatea didactică la Institutul Național al Justiției și venituri salariale de 1,2 milioane de coroane cehe ale unui membru al familiei, director general al companiei MAXI WORK S.R.O. din Cehia. Declarația mai include terenuri și două case obținute prin donație, un apartament, un Lexus din 2023 evaluat la 1,6 milioane de coroane cehe, un Toyota C-HR cumpărat în 2023 cu 588.000 de lei și un Skoda Kodiaq din 2025, deținut de compania cehă. Nu se știe care dintre aceste elemente au stat la baza concluziei Comisiei.

Și la procurori, ultimul cuvânt aparține unui consiliu de autoadministrare, iar aici datele ridică semne de întrebare. Un raport al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezentat pe 28 octombrie, arată că în ianuarie–septembrie 2026 la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au ajuns 32 de rapoarte de evaluare externă privind 30 de procurori. În 22 de cazuri (73%) procurorii au promovat evaluarea, în două a fost constatată nepromovarea, cinci rapoarte au fost trimise la reexaminare, iar o procedură a fost suspendată. Rapoartele care propuneau promovarea au fost acceptate în proporție de 95% (19 din 20), iar cele care propuneau nepromovarea doar în 18,2% din cazuri (2 din 11) la prima examinare.

Potrivit CRJM, deliberările au durat în medie circa șase minute pentru rapoartele acceptate și 22 de minute pentru cele respinse. Votul a fost unanim în 25 de cazuri, iar în cele șase cazuri cu vot divizat, toate privind rapoarte de nepromovare, membrii din rândul procurorilor au votat în 89% din situații împotriva acceptării raportului, iar membrii din societatea civilă au votat în 69% din situații pentru acceptare, relatează Moldova 1. Membrul CSP Eduard Panea a spus că fiecare caz este analizat strict pe baza probelor individuale și că nu este vorba despre o solidaritate de breaslă. Autoarea studiului, Carolina Bagrin, a atras atenția asupra perioadei în care motivele deciziilor nu sunt publice: „Atunci când nu sunt aceste informații, se operează cu presupuneri”, a spus ea, propunând publicarea cel puțin a unui rezumat al motivelor.

De ce contează: vettingul este piesa centrală a reformei justiției. Cazurile magistraților implicați în dosare de rezonanță testează credibilitatea întregului mecanism, iar decizia finală aparține consiliilor de autoadministrare, CSM și CSP. CRJM avertizează că asimetria dintre rapoartele pozitive și cele negative, împreună cu publicarea târzie a motivărilor, poate afecta încrederea în reformă. Nepromovarea evaluării nu echivalează cu o acuzație penală, iar Olga Bejenari beneficiază de prezumția de bună-credință până la o decizie definitivă.

Ce urmează: CSM urmează să examineze raportul privind Olga Bejenari și să decidă dacă acceptă sau respinge propunerea Comisiei; hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție. Pentru CSP, CRJM recomandă comunicarea motivelor înainte de publicarea integrală a hotărârilor, delimitarea clară a aspectelor trimise la reevaluare și criterii comparabile la interviurile de selecție a procurorilor.