Sergiu Stati a pierdut definitiv procesul cu ANI privind averea nejustificată de 2,2 milioane de lei

Fostul deputat Sergiu Stati a pierdut ultima etapă a procesului cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins miercuri, 21 octombrie, recursul acestuia, iar actul de constatare emis de ANI pe 26 aprilie 2023 rămâne în vigoare, relatează Ziarul de Gardă (ZDG). Completul format din președinta Diana Stănilă și judecătorii Gheorghe Stratulat și Ana Cucerescu a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2024, care respinsese acțiunea fostului deputat ca neîntemeiată.

ANI a stabilit o „diferență vădită între proprietatea dobândită și veniturile obținute” de 2.233.853 de lei pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 31 iulie 2016. Controlul a fost inițiat în martie 2020. Pentru 2015, inspectorul de integritate a calculat o diferență de 1.153.606 lei, iar pentru 1 ianuarie – 19 iulie 2016, de 1.080.247 de lei. Potrivit actului, în ambele perioade diferența depășește de cel puțin șase ori salariul mediu lunar obținut de fostul deputat și de membrii familiei sale.

Actul ANI, citat de ZDG, descrie mai multe operațiuni. Pe 23 martie 2015, în contul lui Stati au intrat 880.375,75 lei, în timp ce familia avea disponibili în numerar 398.808,98 lei. În decembrie 2015, soția sa a depus 30.000 de dolari (592.041 de lei), la o capacitate financiară de 52.162,22 lei. În iunie 2016, familia a cumpărat o locuință de 555.179 de lei, având disponibili 24.033,07 lei, iar în iulie 2016 a alimentat contul cu 50.000 de euro (1.114.554 de lei). Inspectorul a constatat și că, la plata primei rate pentru un automobil Skoda Octavia luat în leasing, fostul deputat nu dispunea de mijloace financiare.

Stati a contestat actul în mai 2023, susținând că acesta „poartă un caracter tendențios, este ilegal și îi afectează drepturile constituționale”. În explicațiile date ANI, el a afirmat că cei peste 880.000 de lei sunt „bani personali, economisiți pe parcursul activității MAEIE în perioada anilor 1992-2009”, iar cei 30.000 de dolari ar fi „bani de asemenea obținuți din economiile anterioare”. CSJ a constatat că recursul repetă obiecțiile deja analizate de Curtea de Apel: „Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează”, a notat instanța.

Pe lângă procedura de la ANI, fostul deputat are și un dosar penal. Pe 14 august 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pentru îmbogățire ilicită la o amendă de 450.000 de lei și i-a interzis pentru 12 ani să ocupe funcții publice sau de demnitate publică și să activeze în sectorul public. Instanța a dispus și confiscarea specială a 1.976.392 de lei, cât au depășit bunurile deținute de Stati și de soția sa mijloacele dobândite legal în perioadele 25 februarie 2014 – 9 martie 2019 și 8 aprilie – 23 iulie 2019. Pe 5 august 2026, Curtea de Apel Centru a respins atât apelul procurorilor, care cereau o pedeapsă mai aspră, cât și pe cel al apărării, care cerea achitarea. Obligațiile față de stat depășesc astfel 2,4 milioane de lei, potrivit Procuraturii Anticorupție, citată de ZDG.

Potrivit Infotag, preluat de Știri.md, pentru a asigura executarea pedepsei, instanța a menținut confiscarea unei jumătăți de cotă dintr-un apartament de 105,8 metri pătrați, evaluat la 1,4 milioane de lei, și a unor sume în numerar, 44.800 de euro și 34.900 de dolari, depuse la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA. Stati și-a susținut nevinovăția și a declarat că nu a participat la scheme sau fraude și că a lucrat cinstit toată viața. Decizia Curții de Apel din august este definitivă, dar putea fi atacată cu recurs la CSJ în două luni; sursele nu precizează dacă fostul deputat a făcut acest lucru.

Sergiu Stati a intrat în Parlament în 2005, pe listele Partidului Comuniștilor (PCRM), și a avut ultimul mandat din decembrie 2014 până în martie 2019. A fost ambasador în Ucraina (2006–2008) și în Turcia (mai–noiembrie 2009), iar între aprilie și iulie 2019 a fost ambasador cu misiuni speciale. La sfârșitul lui 2015, a fost unul dintre cei 14 deputați care au plecat din PCRM și s-au alăturat ulterior Partidului Democrat. Atunci, PCRM a susținut că liderul PD, Vladimir Plahotniuc, i-ar fi mituit pe foștii comuniști, amintește Infotag. Un dosar penal pentru îmbogățire ilicită pe numele acestor deputați a fost clasat la sfârșitul lui ianuarie 2023, potrivit ZDG. Publicația amintește că, după plecarea din PCRM, Stati declarase că salariul de deputat ajunge doar pentru „a supraviețui”.

De ce contează: cazul arată cum funcționează în paralel cele două căi de verificare a averilor demnitarilor: cea administrativă, prin ANI, și cea penală. Decizia CSJ confirmă definitiv calculele inspectorului de integritate, însă drumul a fost lung: controlul a început în 2020, actul a fost emis în 2023, iar ultima instanță s-a pronunțat abia în 2026, la zece ani după perioada verificată.

Ce urmează: în alte cazuri, ANI a explicat că, după ce un act de constatare a averii nejustificate rămâne definitiv, persoana poate fi decăzută pe trei ani din dreptul de a ocupa funcții publice și înscrisă în registrul persoanelor cu interdicție, iar autoritatea poate cere instanței confiscarea averii nejustificate. Sursele consultate nu precizează dacă ANI va depune o astfel de cerere în cazul lui Stati, în condițiile în care instanța penală a dispus deja confiscarea specială pentru o perioadă care include anii 2015–2016, iar interdicția penală de 12 ani este mai lungă.