Frauda bancară: recuperarea banilor a stagnat, doar 2,95 miliarde de lei înapoi
Între iunie și septembrie 2026, suma rambursată din creditele de urgență acordate Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank nu s-a schimbat, arată datele Ministerului Finanțelor. Statul a recuperat circa 21% din cele 14,12 miliarde de lei, în timp ce datoria publică rezultată se plătește până în 2041.

Recuperarea banilor pierduți în frauda bancară a stagnat în al treilea trimestru al anului 2026. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Moldova 1, suma raportată drept rambursare a creditelor de urgență acordate Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank a rămas neschimbată între 30 iunie și 30 septembrie: 2.953,78 milioane de lei, inclusiv dobânzile.
Valoarea totală a activelor recuperate a crescut doar marginal în aceeași perioadă, cu aproximativ 5,5 milioane de lei, ajungând la 3.104,14 milioane de lei la 30 septembrie, față de 3,09 miliarde la finalul lui iunie. Ministerul raportează separat totalul activelor recuperate și suma contabilizată drept rambursare a creditelor de urgență, iar doar prima a crescut în acest trimestru.
Cea mai mare parte a activelor recuperate provine de la Banca de Economii, circa 1,93 miliarde de lei. Urmează Banca Socială, cu 964,47 milioane, și Unibank, cu 211,24 milioane de lei. Pe surse, aproape 1,77 miliarde de lei au venit din titluri executorii, proceduri de insolvabilitate și mecanisme similare, peste 660 de milioane din încasări aferente creditelor, circa 456 de milioane din vânzarea activelor proprii ale băncilor și peste 214 milioane din valorificarea bunurilor preluate în posesie.
A1 · 728×90
Pe pagina sa dedicată recuperării activelor fraudate, actualizată la 30 septembrie 2026, Ministerul Finanțelor indică drept responsabili de recuperare Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și Banca Națională, prin lichidatorii celor trei bănci.
Contextul este cunoscut. Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada 2012–2014 un grup organizat de oligarhi și politicieni a extras masiv fonduri din cele trei bănci prin scheme de creditare de tip carusel. În noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat garanții de stat, iar Banca Națională a acordat credite de urgență de 14,12 miliarde de lei. O mare parte din acești bani au fost retrași fraudulos în străinătate înainte de instituirea administrării speciale, relatează Moldova 1.
În octombrie 2016, statul a transformat garanțiile în datorie publică, emițând obligațiuni de aproximativ 13,34 miliarde de lei către Banca Națională. Povara a trecut astfel asupra bugetului de stat, iar datoria se achită eșalonat, cu dobânzi, până în 2041. Banii recuperați reduc parțial obligațiile, dar nu schimbă graficul de plată al datoriei publice.
De ce contează: la aproximativ 21% recuperat din valoarea inițială a creditelor de urgență, diferența continuă să fie acoperită din impozitele contribuabililor. Datele ministerului arată că cea mai mare parte a banilor vine din titluri executorii și proceduri de insolvabilitate, deci ritmul recuperării depinde în mare măsură de aceste proceduri. Persoanele vizate în dosarele aflate încă pe rol beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Ce urmează: următoarea actualizare a datelor Ministerului Finanțelor, pentru finalul anului 2026, va arăta dacă stagnarea din trimestrul trei a fost temporară sau dacă recuperarea a intrat într-o fază de încetinire.
A3 · 728×90
Citește și
Guvernul alocă 433 de milioane de lei pentru salariile din școli, după ce raioane și primării au rămas fără bani
Guvernul a repartizat miercuri, 28 octombrie, 433,2 milioane de lei autorităților locale care au anunțat că nu mai au bani pentru salariile bugetarilor până la sfârșitul anului. Aproape toată suma merge la școli, gimnazii și licee.
Tofan cere mutarea mai rapidă a Penitenciarului nr. 13 și vânzarea terenului din centrul Chișinăului
Premierul Vasile Tofan vrea ca închisoarea din centrul capitalei să fie mutată cât mai repede, iar terenul să fie vândut pentru un hotel sau birouri. Noul penitenciar, plănuit din 2011, costă acum aproape 76 de milioane de euro și ar urma să fie dat în exploatare abia în 2029.
Clădirea Parlamentului, nerecepționată la șapte ani de la reconstrucție; 581,5 milioane de lei, în bilanțul MIDR
Clădirea în care lucrează deputații nu a trecut prin recepția finală după reconstrucție, iar dreptul asupra ei nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, a semnalat Curtea de Conturi. Din acest motiv, valoarea clădirii a rămas în contabilitatea Ministerului Infrastructurii, care și-a supraevaluat astfel activele cu 581,5 milioane de lei.


