Reforma APL: 4,22 miliarde de lei pentru comasări, față de 6,49 miliarde anunțate inițial

Cât costă reforma administrației locale? Potrivit notei informative a noului proiect de lege privind organizarea administrativ-teritorială, stimulentele pentru localitățile care au ales să se unească voluntar ar necesita aproximativ 4,22 miliarde de lei. Documentul a fost discutat marți, 20 octombrie, la ședința secretarilor generali ai Guvernului, a relatat Moldova 1.

Suma se împarte în trei: 3,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, 650 de milioane de lei pentru susținerea bugetelor locale și 70 de milioane de lei pentru pregătirea amalgamării. Este cu aproximativ 2,27 miliarde de lei mai puțin decât anunțase Guvernul la prezentarea conceptului reformei, când vorbea de 6,49 miliarde de lei pentru perioada 2026–2030. Moldova 1 precizează că cele 4,22 miliarde reprezintă un necesar estimat, nu bani deja alocați în totalitate.

Cine poate primi bani? Banii ar merge la localitățile care au dus la capăt amalgamarea voluntară până la 31 august 2026 și care vor fi reorganizate potrivit noii legi. O parte din transferuri ar putea ajunge la localități chiar înainte de constituirea oficială a noilor primării. Noua organizare ar intra în vigoare odată cu primul tur al alegerilor locale generale din 2027, însă prevederile despre stimulente, patrimoniu și personal s-ar aplica de la publicarea legii.

Ce se întâmplă cu angajații? Primăriile și autoritățile raionale lichidate vor trebui să-și preavizeze personalul. În această perioadă, oamenilor li se poate propune transferul în instituțiile care preiau atribuțiile sau în structurile nou-create. Dacă transferul nu este posibil, proiectul trimite la disponibilizare, în condițiile Legii nr. 158/2008 și ale Codului muncii. Documentul nu estimează câte persoane ar putea fi afectate.

Ce se întâmplă cu bunurile raioanelor? Proiectul interzice înstrăinarea clădirilor și a mijloacelor fixe din proprietatea publică a raioanelor de la publicarea legii până la constituirea noilor autorități. Singura excepție o reprezintă transmiterea gratuită către stat sau către primării. Până la 15 mai 2027 ar urma să înceapă inventarierea, iar bunurile vor fi împărțite între primării și stat în funcție de atribuțiile transferate.

Miza reformei este reducerea fragmentării. Republica Moldova are aproape 900 de primării, iar peste 85% dintre ele administrează localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Potrivit proiectului, numărul lor ar scădea la 273, iar raioanele ar fi înlocuite de trei regiuni, Nord, Centru și Sud, cu sedii la Bălți, Chișinău și Cahul. Guvernul susține că o mare parte din bugetele locale se duce acum pe întreținerea aparatului administrativ.

Rămâne întrebarea dacă banii vor exista. Deputatul Partidului Nostru Alexandr Berlinschii a declarat, citat de Stiri.md, că „la ultima rectificare de buget, s-au luat banii de la amalgamarea voluntară” și că situația se va clarifica odată cu proiectul bugetului pe 2027. CORBUL.MD nu a putut verifica independent această afirmație. Berlinschii a atras atenția și asupra primarilor, secretarilor, contabililor și perceptorilor care și-ar putea pierde locul de muncă în plin sezon de încălzire.

Contextul bugetar face întrebarea mai apăsătoare. În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a spus că bugetul pe 2027 a fost trimis înapoi pentru tăieri suplimentare și a prezentat reforma teritorială ca sursă de economii. Proiectul de lege poate fi modificat după consultări, avizare și examinarea în Guvern și Parlament. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus recent că Parlamentul ar trebui să voteze legile reformei până în a doua jumătate a lunii noiembrie.