Curs BNM
  • EUR20,11=
  • USD17,92=
  • RON3,77=
  • UAH0,3945=
  • RUB0,2197=
din 08.11.2026
8°Chișinău --:--

Clădirea Parlamentului, nerecepționată la șapte ani de la reconstrucție; 581,5 milioane de lei, în bilanțul MIDR

Clădirea în care lucrează deputații nu a trecut prin recepția finală după reconstrucție, iar dreptul asupra ei nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, a semnalat Curtea de Conturi. Din acest motiv, valoarea clădirii a rămas în contabilitatea Ministerului Infrastructurii, care și-a supraevaluat astfel activele cu 581,5 milioane de lei.

Clădirea Parlamentului Republicii Moldova din Chișinău, iarna
Clădirea Parlamentului Republicii Moldova din Chișinău, iarna. Foto: Parlamentul Republicii Moldova (foto: Eduard Bizgu), CC0

Clădirea Parlamentului de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt 105 din Chișinău este folosită de ani buni de deputați și de aparatul legislativului, însă din punct de vedere juridic și contabil reconstrucția ei nu a fost încă încheiată. Problema a fost prezentată de Curtea de Conturi într-o ședință a Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice, potrivit Știri.md, care citează agenția IPN.

Șefa echipei de audit, Elizaveta Munteanu, a explicat că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) nu a dus la capăt procedurile administrative și juridice pentru recepția finală a lucrărilor și pentru transmiterea clădirii. Dreptul asupra imobilului nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, ceea ce, potrivit auditoarei, afectează evidența completă a patrimoniului public și lasă neclar cine răspunde de întreținerea și integritatea unei clădiri utilizate fără să fi fost dată în exploatare conform legii.

Cifra de 581,5 milioane de lei apare în raportul de audit asupra rapoartelor financiare ale MIDR pe 2025, aprobat prin hotărârea Curții de Conturi nr. 24 din 23 aprilie 2026. Termenul „supraevaluare” are aici un sens contabil: pentru că imobilul nu a fost transmis beneficiarului, valoarea lui a rămas în bilanțul ministerului. Astfel, grupa de conturi „Clădiri” a MIDR apare mai mare cu 581,5 milioane de lei, iar grupa „Construcții speciale” cu 0,4 milioane de lei. Nu este vorba despre o clădire evaluată peste prețul pieței sau despre bani dispăruți, ci despre un activ înregistrat la instituția greșită.

Publicitate
A1 · 728×90

Istoria dosarului începe în 2009. Clădirea a fost devastată în timpul protestelor din 7 aprilie, iar la 28 aprilie 2009 Guvernul a transmis-o, prin hotărârea nr. 321/2009, în gestiunea Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, predecesorul MIDR, strict pe perioada reparației capitale. Datele despre finalizare diferă: raportul Curții de Conturi spune că proiectul „Reconstrucția clădirii Parlamentului Republicii Moldova” a fost finalizat în 2019, iar nota de fundamentare a ministerului afirmă că lucrările s-au încheiat la sfârșitul lui 2016 și începutul lui 2017.

Constatarea nu este nouă. Potrivit documentelor MIDR, Curtea de Conturi a semnalat aceeași problemă în auditurile pe anii 2023 și 2024. Pentru că recomandarea privind transmiterea clădirii nu a fost implementată complet și la timp, auditorii au emis și pentru 2025 o opinie cu rezerve asupra rapoartelor financiare ale ministerului și au reiterat recomandarea ca imobilul să fie dat în exploatare și transmis corespunzător.

Soluția a fost pregătită abia în acest an. În primăvară, MIDR a propus o hotărâre de Guvern prin care clădirea să fie transmisă gratuit în administrarea Secretariatului Parlamentului, la valoarea de bilanț și cu uzura calculată, iar Secretariatul și-a dat acordul pe 28 aprilie 2026. Imobilului i-a fost atribuit un număr cadastral, cu o suprafață totală de 19.760 de metri pătrați. În nota de fundamentare, ministerul arată că nu are competența de a administra clădiri folosite de alte instituții și că primește în continuare solicitări de a înregistra reparații la ascensoare, imprimante sau mobilier din Parlament.

Secretara generală a MIDR, Angela Țurcanu, a declarat că procesul a fost încheiat în septembrie, iar actul de transmitere-predare se află la Parlament. Augustina Badica, consultant principal în Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului, a precizat pentru IPN că actul a fost recepționat și urmează procedura legală de înregistrare la Cadastru.

Publicitate
A2 · 300×250

De ce contează: evidența corectă a patrimoniului public arată cine deține un bun, cine plătește întreținerea lui și cine răspunde dacă ceva se strică. Timp de câțiva ani, una dintre cele mai importante clădiri ale statului a stat în bilanțul unui minister care nu o folosește, iar rapoartele financiare ale acestuia au fost denaturate cu peste o jumătate de miliard de lei. Costul total al reconstrucției nu este precizat în documentele consultate de redacție.

Ce urmează: după înregistrarea la Cadastru, clădirea trebuie să treacă oficial în evidența Secretariatului Parlamentului și să iasă din bilanțul MIDR. Auditul Curții de Conturi pe anul 2026 va arăta dacă problema a fost rezolvată și dacă rezerva din opinia de audit poate fi ridicată.

#parlament#curtea de conturi#patrimoniu public#midr#audit
Publicitate
A3 · 728×90

Citește și

INFRASTRUCTURĂ

Calea Ferată din Moldova raportează un profit de 22,7 milioane de lei în nouă luni, după doi ani de pierderi

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a încheiat perioada ianuarie–septembrie 2026 cu un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, după pierderi de circa 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Rezultatul vine înaintea unei scumpiri a tarifelor de marfă și a împărțirii întreprinderii în două companii.

Redacția CORBUL.MD21 oct 20264 min