Criza apei de pe Nistru a costat 2,33 mil. euro. Raportul cere surse de rezervă

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene și Organizația Națiunilor Unite, a prezentat pe 16 octombrie Evaluarea Necesităților Post-Dezastru (PDNA) pentru criza de pe Nistru din primăvara anului 2026. Rezultatele au fost relatate pe 17 octombrie de Moldova 1 și Mold-Street.

Potrivit autorităților moldovene, poluarea s-a produs în urma atacului rusesc din 7 martie asupra complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, din Ucraina, iar primele semne de contaminare au fost depistate pe 10 martie, în nordul țării, notează Moldova 1.

Cel mai vizibil efect a fost asupra apei de la robinet. Pentru a preveni contaminarea apeductelor, autoritățile au sistat preventiv captarea apei de la stația Cosăuți, care alimentează regiunea de nord. Peste 100.000 de locuitori, în special din municipiul Bălți, au rămas temporar fără apă potabilă din sistemul centralizat, iar circa 200.000 au fost expuși riscului de întrerupere. Au fost distribuite peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică, școlile din Bălți au trecut temporar la învățământ online, iar unele servicii medicale neurgente au fost amânate.

Bilanțul financiar: 2,33 milioane de euro, circa 46 de milioane de lei. Cea mai mare parte, 1,18 milioane de euro, revine sectorului reducerii riscurilor de dezastre, urmat de protecția mediului (724.000 de euro), apă și sanitație (329.000 de euro) și sănătate (97.000 de euro). Raionul Soroca a fost cel mai afectat. Raportul precizează că nu au existat distrugeri fizice ale infrastructurii și nici efecte macroeconomice măsurabile la nivel național; costurile provin din intervenții, menținerea serviciilor publice și efectele asupra mediului.

Suma este mult sub o estimare anterioară. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, declarase că prejudiciul a fost evaluat la 455 de milioane de lei, cu peste 400 de milioane mai mult decât suma din raportul CNMC, amintește Moldova 1. Guvernul a anunțat în repetate rânduri că va cere despăgubiri Federației Ruse.

Evaluarea este a doua de acest tip în Moldova, după cea din 2010, făcută în urma inundațiilor. Au lucrat la ea 40 de specialiști din 18 instituții naționale și 10 experți internaționali din agenții ONU, Uniunea Europeană și Banca Mondială.

Pentru 2026–2031, experții recomandă un program unic de redresare, cu șapte pachete prioritare. Printre ele: creșterea rezilienței alimentării cu apă prin surse de rezervă și planuri de siguranță, monitorizarea în timp real și schimbul rapid de date între instituții, protocoale comune de cooperare cu Ucraina și consolidarea protecției civile. Directorul CNMC, Serghei Diaconu, a spus că lecțiile crizei trebuie să se transforme în „îmbunătățiri concrete” ale modului în care acționează autoritățile și operatorii de servicii esențiale.

De ce contează: criza a arătat cât de dependentă este alimentarea cu apă a nordului de captarea de la Cosăuți. Ce urmează: rămâne de văzut dacă Guvernul va aproba programul de redresare propus, în ce termen și din ce surse va fi finanțat.