Atac cibernetic asupra serviciilor publice digitale: circa 11 milioane de solicitări de acces la date, blocate
Mai multe servicii publice digitale ale statului au fost ținta unui atac cibernetic care a urmărit obținerea neautorizată de date personale, iar autoritățile l-au oprit pe 23 octombrie. Actualizare: pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a confirmat că atacatorii au extras datele a circa 750.000 de cetățeni.

Actualizare, 28 octombrie 2026: Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a confirmat, într-un comunicat din 27 octombrie, că atacatorii au reușit să extragă date. Potrivit investigațiilor preliminare, între 19 și 23 octombrie au fost interogate aproximativ un milion de IDNP-uri, iar seturi de date aferente pentru circa 750.000 dintre ele au fost extrase neautorizat, inclusiv date de identificare, date despre familie, pensii, prestații sociale, vehicule, IBAN și datorii fiscale. AGE precizează că datele cardurilor bancare nu au fost afectate și că extragerea a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30. Ce s-a furat și ce pot face cetățenii explicăm în articolul CORBUL.MD din 28 octombrie despre datele furate. Textul de mai jos reflectă informațiile disponibile pe 24 octombrie.
Mai multe servicii publice digitale ale Republicii Moldova au fost vizate de un atac cibernetic de amploare, în cadrul căruia au fost înregistrate circa 11 milioane de solicitări de acces, cu scopul de a obține neautorizat date cu caracter personal. Informația a fost făcută publică sâmbătă, 24 octombrie, de Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) și Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), relatează Moldova 1 și MOLDPRES.
Potrivit celor trei instituții, atacul a început în noaptea de 22 octombrie, când sistemele de monitorizare au semnalat activități neobișnuite în accesarea serviciilor și în interogările de date. Ca măsură preventivă, serviciile vizate au fost deconectate, iar pe 23 octombrie atacul a fost stopat, scrie Ziarul de Gardă.
A1 · 728×90
„Am avut și un atac cibernetic în ultimele zile. În urma lui, unele servicii online au devenit indisponibile. Atacul a vizat o serie de servicii publice digitale ale statului, fiind înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare. Bănuim că face parte din atacurile hibride împotriva Republicii Moldova. Situația este în curs de investigare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, citat de MOLDPRES.
Ce nu se știa pe 24 octombrie: autoritățile nu au precizat ce platforme anume au fost atacate și nici cine se află în spatele atacului. Potrivit Moldova 1, nu se cunoaște deocamdată dacă atacatorii au reușit să obțină date, iar Ziar.md notează că nu există informații confirmate privind extragerea de date personale. Incidentul a fost raportat Poliției și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, iar investigația continuă.
Pentru utilizatori, efectul imediat ține de accesul la servicii. Lucrările de securizare continuă și în weekend, astfel că unele servicii sau platforme digitale ale statului pot fi temporar indisponibile ori greu accesibile, au anunțat instituțiile.
Ce trebuie să facă cetățenii: autoritățile avertizează că datele personale ar putea fi folosite în tentative de fraudă. Escrocii se pot prezenta drept angajați ai instituțiilor publice, ai băncilor sau ai altor organizații și pot invoca numele și IDNP-ul unei persoane pentru a părea credibili. Faptul că un apelant cunoaște aceste date nu dovedește că reprezintă o instituție oficială. Recomandarea este să nu fie comunicate parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale prin telefon ori mesaje și să nu fie autorizate operațiuni la cererea unor persoane necunoscute; instituțiile publice nu cer astfel de date pe aceste canale.
A2 · 300×250
Atacul a fost făcut public la două zile după ce, pe 22 octombrie, la Chișinău a fost semnat un acord pentru crearea unui Centru Operațional de Securitate în cadrul Moldtelecom, un proiect de 3,7 milioane de dolari susținut de SUA. Potrivit TVR Moldova, centrul urmează să monitorizeze, să prevină și să gestioneze incidentele din infrastructura critică a statului, iar proiectul are o durată de 18 luni. Autoritățile nu au făcut vreo legătură între cele două subiecte.
De ce contează: serviciile publice digitale adună date despre aproape toți cetățenii, iar un volum de 11 milioane de solicitări arată o încercare sistematică de a le accesa. Riscul practic pentru oameni este cel de fraudă prin telefon sau mesaje, în care escrocii folosesc date reale pentru a câștiga încredere.
Ce urmează: autoritățile au promis că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează și vor exista rezultate confirmate, inclusiv despre eventualele date compromise și despre serviciile afectate.
A3 · 728×90
Citește și
Datele a circa 750.000 de cetățeni, furate în atacul cibernetic: ce s-a extras, cine răspunde și ce poți face
Agenția de Guvernare Electronică a confirmat pe 27 octombrie că, în atacul cibernetic din 19–23 octombrie, au fost extrase seturi de date personale aferente a circa 750.000 de IDNP-uri, de la nume și date despre familie până la pensii, vehicule, IBAN și datorii fiscale. Șefa agenției pleacă din funcție, MPass și-a restrâns metodele de autentificare, iar autoritățile spun că datele cardurilor bancare nu au fost afectate.
Tofan cere mutarea mai rapidă a Penitenciarului nr. 13 și vânzarea terenului din centrul Chișinăului
Premierul Vasile Tofan vrea ca închisoarea din centrul capitalei să fie mutată cât mai repede, iar terenul să fie vândut pentru un hotel sau birouri. Noul penitenciar, plănuit din 2011, costă acum aproape 76 de milioane de euro și ar urma să fie dat în exploatare abia în 2029.
Ghidul „Primele 72 de ore”: ce ar trebui să aibă o familie acasă și unde ar putea fi adăposturile
Centrul Național de Management al Crizelor pregătește un ghid care să explice familiilor cum să treacă prin primele trei zile ale unei crize, de la o pană de curent la un dezastru natural. Totodată, autoritățile analizează folosirea beciurilor, a subsolurilor și a încăperilor subterane ale bisericilor din sate drept adăposturi temporare.


