Heliporturile SMURD de 5,6 milioane de lei, nefolosite de trei ani: legea nu permite certificarea lor

Patru heliporturi destinate elicopterelor SMURD, pentru care s-au cheltuit peste 5,6 milioane de lei, nu au fost folosite niciodată în cei trei ani care au trecut de la finalizarea lor, potrivit unei investigații Ziarul de Gardă (ZDG) publicate pe 2 octombrie. Problema nu este construcția, ci legislația: în R. Moldova nu există un mecanism prin care asemenea platforme să fie certificate. Între timp, elicopterele de urgență aterizează tot pe stadionul „Dinamo” din Chișinău.

Unde sunt: potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a anunțat inaugurarea pe 27 octombrie 2023, două platforme se află în Chișinău, pe str. Nicolae Testemițeanu 29, lângă Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, și pe str. Poamei 21, lângă Institutul Mamei și Copilului. A treia a fost construită în satul Corlăteni, raionul Rîșcani, pentru zona Bălți, iar a patra la Cahul. Fiecare are 15 pe 15 metri și este proiectată pentru un elicopter EC 135; cea de la Cahul are și iluminat pentru zboruri de noapte. ZDG notează că la Bălți s-a renunțat ulterior la ideea unui spital regional nou lângă Corlăteni, în favoarea extinderii spitalului existent, astfel că heliportul a rămas la circa 10 km de acesta.

Cine a plătit: platformele fac parte din proiectul transfrontalier SMURD-2, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România–Republica Moldova 2014–2020. Potrivit IGSU, bugetul total al proiectului a fost de 10.026.409,71 euro, dintre care 6.428.000 de euro au reprezentat finanțare nerambursabilă. ZDG arată că ambele contracte de construcție au fost atribuite, prin negociere competitivă, companiei „Prestigiu-AZ”, singura participantă: primul, semnat în octombrie 2022, de peste 2,4 milioane de lei, pentru cele două heliporturi din Chișinău și cel de lângă Bălți, iar al doilea, din august 2023, de peste 3,2 milioane de lei, pentru cel de la Cahul. Administratorul firmei, Sergiu Ciobanu, a explicat prețul mai mare prin lucrările suplimentare: „acolo au fost în plus iluminare pe noapte, generator – e altă construcție”.

Problema a fost semnalată oficial de Curtea de Conturi. Un raport de audit finalizat în decembrie 2024, citat de ZDG, constata că platformele „nu au fost operaționalizate pentru utilizarea în misiuni aeromedicale” și că lipsesc un cadru normativ și un mecanism de certificare. Subiectul a ajuns în noiembrie 2025 în Comisia parlamentară pentru controlul finanțelor publice, unde președintele acesteia, deputatul Adrian Lebedinschi, a întrebat: „Dacă cadrul normativ nu vă permite să le utilizăm, atunci pentru ce le-am construit?” La sfârșitul lui 2025, Curtea le-a cerut Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să completeze normele de certificare a heliporturilor pentru misiuni speciale până la 14 martie 2026. Termenul nu a fost respectat.

În practică, elicopterele zboară rar și aterizează într-un singur loc. IGSU a comunicat pentru ZDG că, între noiembrie 2023 și septembrie 2026, au fost efectuate 10 misiuni aeromedicale, toate cu aterizare pe stadionul „Dinamo”, pentru că majoritatea pacienților au fost internați la Institutul de Medicină Urgentă. Instituția nu a precizat numărul exact al pacienților. Reporterii ZDG au vizitat platforma de la Cahul și au găsit buruieni crescute în fisurile betonului și marcajele de aterizare decolorate.

Explicația oficială: într-un răspuns pentru ZDG, MAI spune că principala dificultate este „lipsa unui mecanism distinct în legislație pentru platformele destinate misiunilor speciale”, în condițiile în care Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) are competențe doar pentru aerodromurile și heliporturile civile. Directorul AAC, Evgheni Kostețki, confirmă: „Elicopterele SMURD nu sunt elicoptere civile, ele sunt elicoptere de stat sau, cu alte cuvinte, elicoptere speciale.” El a precizat că autoritatea nu a primit nicio cerere de certificare și că ar fi nevoie de o hotărâre de Guvern sau de o regulă pentru această categorie de heliporturi.

Celelalte instituții implicate dau răspunsuri diferite. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat pentru ZDG: „Nu cunosc nimic din această informație despre care vorbiți dumneavoastră”, adăugând că heliporturile nu sunt în gestiunea MIDR și că nici MAI, nici Ministerul Sănătății nu s-au adresat ministerului. Șeful IGSU, Aurel Baciu, spune că instituțiile sunt în dialog și că „avem mare speranță că o să identificăm soluția optimă”. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a recunoscut că „nu este normal să aterizeze pe stadionul Dinamo” și că patru heliporturi ar fi suficiente, dar a subliniat că certificarea nu ține de ministerul său. Conducerea Spitalului Raional Cahul afirmă că a îndeplinit toate solicitările legate de platformă, inclusiv racordarea la energie și iluminarea.

De ce contează: în urgențele medicale grave, câteva minute pot conta, iar heliporturile au fost construite tocmai lângă spitale ca pacienții să ajungă mai repede la tratament. Cât timp lipsește un act normativ, o investiție europeană și publică de milioane de lei se degradează nefolosită, iar transportul aerian rămâne legat de un stadion din capitală.

Ce urmează: potrivit MAI, recomandarea Curții de Conturi a fost reiterată, cu un nou termen de implementare până la 11 martie 2027 (șeful IGSU a indicat data de 19 martie 2027), iar MAI și IGSU discută soluția cu MIDR. Deputatul Adrian Lebedinschi a declarat pentru ZDG că, în acest an, comisia parlamentară va organiza noi audieri cu MAI și IGSU pe acest subiect.