FMI acceptă o reducere treptată a deficitului, iar datoria se scumpește. Guvernul negociază 75 mil. € de la AFD

Fondul Monetar Internațional nu cere Republicii Moldova să coboare deficitul bugetar la 3% din PIB nici în 2026, nici în 2027. Declarația a fost făcută miercuri, 28 octombrie, de ministra Finanțelor, Victoria Belous, după ședința Guvernului și la finalul misiunii FMI de la Chișinău, a relatat Moldova 1. „FMI nu insistă nici în 2026, nici în 2027 să avem un deficit de 3%, deoarece sunt realiști”, a spus ministra.

Ce recomandă, concret, FMI? Potrivit ministrei, pentru 2027 Fondul propune un deficit de 4,5% din PIB, care să scadă apoi cu câte 0,5 puncte procentuale pe an, până la 3%. Întrebată dacă 3% este ținta finală, Belous a răspuns că acesta „ar fi o normă acceptabilă, dar nu ne solicită acest lucru ultimativ”. Punctul de plecare e departe: după rectificarea din septembrie, deficitul bugetului de stat pe 2026 este planificat la 23,07 miliarde de lei, adică 5,95% din PIB.

Misiunea condusă de Alina Iancu a lucrat la Chișinău între 21 și 28 octombrie. Potrivit Ministerului Finanțelor, la întâlnirea de încheiere experții Fondului au recomandat atenție la sustenabilitatea datoriei interne, o administrare fiscală mai bună, reducerea deficitului și investiții publice sustenabile. În 2027, FMI va continua să ofere asistență tehnică pentru gestionarea datoriei, reforma salarială și administrarea fiscală. Programul convenit în mai este unul de 36 de luni, prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), și nu include împrumuturi directe. Precedentul acord a expirat în octombrie 2025 fără ca Moldova să primească ultima tranșă, de circa 170 de milioane de dolari, notează Moldova 1.

Cât datorează statul? Potrivit buletinului lunar al Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie 2026 datoria de stat era de 150,36 miliarde de lei, cu 17,58 miliarde mai mult decât la sfârșitul lui 2025, adică 38,8% din PIB. Aproximativ 60% (90,18 miliarde de lei) este datorie externă, care a trecut de 5 miliarde de dolari, iar 40% (60,18 miliarde) este datorie internă, în principal valori mobiliare de stat vândute pe piața din Moldova.

Prețul datoriei crește mai repede decât datoria. În primele nouă luni ale anului, statul a plătit dobânzi și comisioane de 4,34 miliarde de lei, față de 2,9 miliarde în aceeași perioadă a lui 2025, cu aproape 50% mai mult. Suma depășește deja totalul pe întreg anul trecut, de 4,27 miliarde. Cel mai mult a crescut costul datoriei interne: 2,98 miliarde de lei, față de 1,62 miliarde cu un an în urmă. Același buletin arată că 95,9% din titlurile de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în mai puțin de un an. Pragul stabilit în programul de gestionare a datoriei este de 90%.

Aceasta este îngrijorarea exprimată de Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Marți seara, 27 octombrie, la un post de televiziune, Spatari a spus că plățile de dobânzi la datoria publică vor ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de lei, iar unele împrumuturi interne se fac la dobânzi de 10–12%, au relatat Știri.md și Infotag. Sursele nu precizează la ce an se referă suma. „Deficitul va continua, așa cum se întâmplă în fiecare an, dar costul deficitului este adevărata problemă”, a spus deputatul, care cere reducerea dependenței de împrumuturile interne scumpe. Potrivit Știri.md, la ultima licitație Ministerul Finanțelor a atras 2,69 miliarde de lei, cu randamente medii de 11,07% la titlurile pe 182 de zile și de 11,70% la cele pe un an, peste nivelurile de 10,13% și 10,32% de la licitațiile anterioare.

Tot pe 28 octombrie, Guvernul a aprobat inițierea negocierilor cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) pentru un nou acord de credit, de 75 de milioane de euro, din programul „Tranziția energetică verde”, a anunțat Ministerul Finanțelor. Banii ar finanța a patra fază a unui program de împrumuturi condiționate de reforme, derulat în 2023–2028, care vizează infrastructura energetică, eficiența energetică, sursele regenerabile, protecția consumatorilor și politicile de mediu. Delegația de negociere este condusă de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene. Până acum, Moldova și AFD au semnat șase acorduri de credit, de 205 milioane de euro în total. Condițiile noului credit, precum dobânda și termenul de rambursare, nu au fost făcute publice.

De ce contează: un deficit mai mic înseamnă mai puțini bani împrumutați, iar fiecare împrumut scump luat pe piața internă crește dobânzile de plătit în anii următori, bani care nu mai ajung la școli, drumuri sau compensații. Premierul Vasile Tofan a vorbit recent despre mutarea unei părți din datoria în lei spre datorie în valută, pe care o consideră mult mai ieftină, când a anunțat că bugetul pe 2027 a fost trimis înapoi la revizuire. Politica fiscală pe 2027, adoptată pe 22 octombrie, ar urma să aducă venituri suplimentare, însă, potrivit lui Spatari, acestea ar finanța compensațiile și majorările salariale.

Ce urmează: Guvernul trebuie să prezinte proiectul revizuit al bugetului pe 2027, care va arăta dacă deficitul se apropie de 4,5% din PIB, cum recomandă FMI. După negocierile cu AFD, Guvernul va trebui să aprobe separat semnarea acordului de credit. Iar datele Ministerului Finanțelor pentru octombrie vor arăta dacă dobânzile la titlurile de stat continuă să crească.