Evaziunea fiscală în instanță: din 42 de sentințe, doar trei condamnări și 19 dosare închise prin prescripție

Ce a analizat ZDG? Jurnalista Oxana Roșca a studiat sentințele pronunțate în dosare de evaziune fiscală de Judecătoria Chișinău, cea mai mare instanță de fond din țară, în perioada 2021 – octombrie 2026. Au fost 42 de sentințe (34 în dosare privind evaziunea întreprinderilor și 8 privind persoanele fizice), iar doar 34 dintre ele sunt publice. Doar trei s-au încheiat cu condamnări, în 19 dosare instanța a constatat vinovăția, dar a eliberat inculpații de pedeapsă pentru că expirase termenul de prescripție, iar în alte 10 cazuri persoanele și companiile au fost achitate. Doar 15 sentințe au fost contestate la o instanță superioară.

Ce spune legea? Codul penal pedepsește separat evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor (art. 244) și pe cea a persoanelor fizice care nu fac activitate de antreprenoriat (art. 244¹). Potrivit ZDG, din septembrie 2024, evaziunea întreprinderilor se pedepsește cu amendă de 450.000–650.000 de lei sau cu închisoare de până la 6 ani, iar firma, cu amendă de 750.000 de lei – 1 milion de lei. Dacă prejudiciul depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, pedeapsa urcă la amendă de 650.000 de lei – 1 milion de lei sau 3–7 ani de închisoare, iar compania riscă amendă de 1–2 milioane de lei sau lichidarea. Pentru persoanele fizice, pragul este o sumă de impozit neachitată de peste 125.000 de lei. Înăsprirea a venit prin Legea nr. 136/2024, în vigoare din 7 septembrie 2024.

De ce se închid atâtea dosare prin prescripție? Explicația principală ține de o modificare din 2018. Atunci, potrivit ZDG, articolul a fost reformulat: prejudiciul trebuie să depășească 50 de salarii medii lunare pe economie (307.500 de lei în 2018), amenzile au crescut, dar închisoarea a scăzut la cel mult 2 ani și 6 luni, respectiv 5 ani pentru sume de peste 100 de salarii medii. „Este doar un an, dar a schimbat categoria de infracțiune, din gravă în mai puțin gravă, implicit micșorând și termenul de prescripție – de la 15 la 5 ani”, a explicat pentru ZDG Oxana Brighidin, directoarea Programului Anticorupție al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați ai Partidului Democrat și a intrat în vigoare pe 17 august 2018. Fiindcă instanțele aplică retroactiv legea penală mai favorabilă, termenul mai scurt a fost folosit și pentru fapte mai vechi.

Ce arată dosarele concrete? Cel mai mare prejudiciu dintre cauzele închise în 2025–2026, de 56,6 milioane de lei, privește TVA neachitată în 2012 la importul de echipamente IT prin „Titan-Prim” SRL. Dosarul a fost examinat zece ani, din aprilie 2015 până în iunie 2025, iar judecătorul Constantin Roșca a constatat că prescripția expirase, fără să se pronunțe asupra recuperării prejudiciului. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a respins apelurile, iar cauza este acum la Curtea Supremă de Justiție. Singura companie condamnată, „Trabo Plus” SRL, care deține restaurantul „La plăcinte”, a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru o tentativă de evaziune de 1,384 milioane de lei; amenzile aplicate firmei și celor trei administratori din rețeaua „Andy’s Pizza” au fost de circa trei ori sub minimul legal, iar compania achitase obligațiile fiscale după intervenția anchetatorilor.

Cât de mari sunt pedepsele? În singurul dosar din ultimii șase ani încheiat cu condamnare fără ca inculpatul să-și recunoască vina, Serghei Timuș, fost director al „Fraghelon” SRL, a primit în martie 2026 o amendă de 70.000 de lei și interdicția de a administra firme timp de trei ani, pentru TVA diminuată cu 915.000 de lei în 2013–2014. Apărarea a contestat sentința și susține nevinovăția lui. Un alt inculpat, Vladlen Grivenco, care a evadat din arest în 2017 și a stat ascuns șapte ani, a primit în 2025 doi ani de închisoare cu suspendare, amendă de 500.000 de lei și interdicție de cinci ani, după ce și-a recunoscut vina pentru un prejudiciu de circa 3,6 milioane de lei.

Câte cazuri ajung în instanță? Din 2021, urmărirea penală pentru evaziune fiscală este în sarcina Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Potrivit unui răspuns al SFS pentru ZDG, în 2021–2025 au fost pornite 308 cauze penale pe cele două articole, iar instanța a pronunțat în aceeași perioadă 33 de decizii. La începutul lui septembrie 2026, SFS avea în lucru 225 de cauze: 203 privind evaziunea întreprinderilor și 22 privind persoanele fizice. Raportul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) pe 2025 arată că evaziunea fiscală a avut cea mai mare rată de încetare a proceselor dintre infracțiunile anchetate de această procuratură, 28%, de cele mai multe ori din cauza prescripției. Brighidin notează și că competența de investigare a trecut, din 2002 încoace, de la CCCEC la Poliție, PCCOCS, SFS și, din 2026, parțial înapoi la CNA.

Ce s-a schimbat din 2024? Pe lângă amenzile mai mari, termenul de prescripție pentru evaziunea întreprinderilor în proporții mari a revenit la 15 ani. În plus, din iunie 2024 prescripția se întrerupe dacă dosarul ajunge în instanță pentru examinare în fond înainte de expirarea termenului, iar din momentul înregistrării lui începe să curgă un termen nou. „Sper că de acum înainte problemele să fie soluționate […]. Dar este acea perioadă de 6 ani, unde, probabil, vom mai avea asemenea soluții pe dosare”, a spus Oxana Brighidin.

Ce înseamnă pentru buget? Fiecare dosar închis fără pedeapsă înseamnă bani datorați statului care pot să nu mai ajungă la buget. Încetarea procesului pe motiv de prescripție nu echivalează cu achitarea, iar instanțele pot dispune restituirea prejudiciului, însă ZDG a constatat că, în unele dintre cauzele din 2025–2026, judecătorii nu s-au pronunțat deloc asupra recuperării. Când pedeapsa vine după mai bine de un deceniu sau nu mai vine deloc, legea își pierde din efectul preventiv, cel pe care instanța de apel îl invocă atunci când explică rostul prescripției.

Ce urmează: în septembrie 2026, Judecătoria Chișinău mai avea pe rol 28 de cauze de evaziune fiscală, iar mai multe dosare analizate de ZDG sunt contestate la Curtea de Apel Centru și la Curtea Supremă de Justiție. Faptele comise între 2018 și 2024 rămân însă sub regimul mai blând, astfel că efectul înăspririi legii se va vedea abia în dosarele noi.