Statul vrea să verifice eficiența și costul medicamentelor înainte de a le plăti
Ministerul Sănătății propune un mecanism unic de evaluare a tehnologiilor medicale, prin care niciun medicament nu va mai intra în finanțarea publică fără o analiză clinică, economică și de impact bugetar. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern pe 21 octombrie.

Ministerul Sănătății a pregătit un proiect care schimbă modul în care statul decide ce medicamente și dispozitive medicale plătește din bani publici. Documentul, care urmează să fie examinat de Guvern pe 21 octombrie, introduce mecanismul de evaluare a tehnologiilor medicale (ETM), relatează Moldova 1.
Problema pe care o invocă autoritățile este fragmentarea. Până acum, un medicament putea fi compensat din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală printr-un proces, inclus într-un program național prin altul și achiziționat centralizat printr-un al treilea, fiecare cu reguli proprii. Potrivit notei de fundamentare citate de Moldova 1, deciziile nu se bazau pe dovezi clare, iar resursele nu erau alocate eficient.
Noul mecanism impune un traseu unic: depunerea dosarului, verificare administrativă, evaluare tehnică, deliberare, negociere economico-financiară, dacă e cazul, și ordin al ministrului Sănătății. Evaluarea are trei componente: eficiența și siguranța clinică, costul pe unitate de sănătate câștigată și impactul asupra bugetului dacă tratamentul este oferit tuturor pacienților eligibili. Dosarele vor fi gestionate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, fără crearea unei instituții noi.
A1 · 728×90
Proiectul fixează și un prag de cost-eficacitate: cel mult 0,7 ori PIB-ul pe cap de locuitor per unitate de sănătate câștigată. Pentru bolile rare, medicamentele orfane și tratamentele în stadii terminale, pragul poate ajunge la de trei ori PIB-ul pe cap de locuitor. Depășirea lui nu înseamnă automat refuzul finanțării, dar cere o justificare mai solidă.
Cea mai importantă noutate pentru banii publici sunt contractele de partajare a riscurilor. Prin ele, statul nu plătește integral și în avans pentru un medicament al cărui beneficiu nu este pe deplin dovedit, iar producătorul se obligă să returneze bani dacă tratamentul nu produce rezultatele promise sau dacă numărul de pacienți depășește limitele stabilite. Contractele pot include plăți legate de rezultate, plafoane financiare sau prețuri variabile.
Termenele de evaluare variază între 120 și 270 de zile, cu o procedură accelerată de cel mult 30 de zile în situații de urgență. Proiectul prevede și un consiliu de contestații, din care nu pot face parte persoanele care au evaluat dosarul contestat.
Calendarul este gradual: din 2027 mecanismul devine obligatoriu pentru medicamentele noi propuse spre finanțare, din 2028 se extinde la dispozitive medicale, iar din 2029 devine singura cale de acces în finanțarea publică. Medicamentele deja finanțate rămân în sistem până la reevaluare, după un calendar care trebuie aprobat până la 31 martie 2027.
Costurile: în 2026, implementarea se face din alocările deja aprobate, iar pentru 2027 sunt estimate circa 24,6 milioane de lei, dintre care 832.000 de lei pentru personal. Ministerul va raporta anual Guvernului, până la 31 martie, despre rezultate. Ce urmează: examinarea proiectului în ședința Guvernului din 21 octombrie.
A3 · 728×90
Citește și
Guvernul alocă 433 de milioane de lei pentru salariile din școli, după ce raioane și primării au rămas fără bani
Guvernul a repartizat miercuri, 28 octombrie, 433,2 milioane de lei autorităților locale care au anunțat că nu mai au bani pentru salariile bugetarilor până la sfârșitul anului. Aproape toată suma merge la școli, gimnazii și licee.
Tofan cere mutarea mai rapidă a Penitenciarului nr. 13 și vânzarea terenului din centrul Chișinăului
Premierul Vasile Tofan vrea ca închisoarea din centrul capitalei să fie mutată cât mai repede, iar terenul să fie vândut pentru un hotel sau birouri. Noul penitenciar, plănuit din 2011, costă acum aproape 76 de milioane de euro și ar urma să fie dat în exploatare abia în 2029.
Clădirea Parlamentului, nerecepționată la șapte ani de la reconstrucție; 581,5 milioane de lei, în bilanțul MIDR
Clădirea în care lucrează deputații nu a trecut prin recepția finală după reconstrucție, iar dreptul asupra ei nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, a semnalat Curtea de Conturi. Din acest motiv, valoarea clădirii a rămas în contabilitatea Ministerului Infrastructurii, care și-a supraevaluat astfel activele cu 581,5 milioane de lei.


