Curs BNM
  • EUR20,11=
  • USD17,92=
  • RON3,77=
  • UAH0,3945=
  • RUB0,2197=
din 08.11.2026
8°Chișinău --:--
INFRASTRUCTURĂTema: Banii statului

Calea Ferată din Moldova raportează un profit de 22,7 milioane de lei în nouă luni, după doi ani de pierderi

Întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a încheiat perioada ianuarie–septembrie 2026 cu un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, după pierderi de circa 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Rezultatul vine înaintea unei scumpiri a tarifelor de marfă și a împărțirii întreprinderii în două companii.

Locomotivă CFM TE33AC-3003 cu un tren de marfă în stația Chișinău
Locomotivă CFM TE33AC-3003 cu un tren de marfă în stația Chișinău. Foto: Igor Lugovoi, CC BY 4.0

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a anunțat pe 21 octombrie că a înregistrat în primele nouă luni ale anului un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei. Potrivit agenției Moldpres, în anii precedenți întreprinderea a raportat pierderi de aproximativ 320 de milioane de lei în 2024 și de 85 de milioane de lei în 2025. NewsMaker precizează că aceste cifre au fost prezentate de vicepremierul și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

„Ca urmare a măsurilor întreprinse, susținute prin programele investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, CFM a înregistrat, în primele nouă luni ale anului curent, un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei”, a transmis întreprinderea. Comunicatul nu detaliază cât din rezultat provine din transportul de mărfuri, din tranzit sau din reducerea cheltuielilor și nici nu precizează dacă cifra este înainte sau după impozitare. Este vorba de date interimare, nu de situațiile financiare anuale.

Potrivit CFM, în această perioadă întreprinderea s-a concentrat pe asigurarea transportului de mărfuri, pe „reluarea unor operațiuni și sectoare feroviare”, pe dezvoltarea conexiunilor logistice și pe eficientizarea exploatării. O prioritate declarată a fost „achitarea integrală a restanțelor salariale istorice”. NewsMaker amintește că aceste restanțe ajunseseră la circa 49 de milioane de lei în 2025 și au fost stinse abia în aprilie 2026, după ani în care întreprinderea a scos la licitație vagoane și piese uzate, iar o parte dintre angajați au fost trimiși în concedii forțate.

Publicitate
A1 · 728×90

Problemele financiare ale CFM datează din 2009, când volumul mărfurilor transportate a scăzut de peste două ori, iar în 2022 situația s-a agravat odată cu reducerea drastică a tranzitului feroviar din Ucraina, pe fondul închiderii portului Odesa, potrivit NewsMaker. Economistul Veaceslav Ioniță, citat în august de Logos Press, susține că CFM transportă astăzi de șapte ori mai puține mărfuri decât în 1988, când volumul era de 17,9 milioane de tone, iar în 2024–2025 calea ferată a transportat doar 2,4–2,5 milioane de tone pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 75 de ani.

Întreprinderea spune că lucrează la atragerea unor noi fluxuri de mărfuri. Un exemplu recent este reluarea importului de fier vechi pe calea ferată: pe 19 octombrie, o garnitură de 26 de vagoane a adus din România 1.125 de tone de fier vechi prin punctul de trecere Ungheni–Cristești Jijia, prima astfel de operațiune după mai mulți ani de întrerupere, a anunțat CFM, citată de Moldpres.

Tarifele vor crește. De la 1 noiembrie 2026, CFM majorează cu 15% tarifele pentru transportul de mărfuri în trafic de export, import, tranzit și local, invocând scumpirea produselor petroliere, a relatat Logos Press. Întreprinderea afirmă că transportul cerealelor moldovenești rămâne o prioritate și că „asigură condiții egale pentru toți actorii economici, fără a acorda avantaje sau prioritate selectivă anumitor parteneri”, ceea ce, potrivit publicației, înseamnă că nu vor fi acordate reduceri pentru mărfurile către sau din Ucraina.

În paralel, CFM trece prin reforma cerută de Codul transportului feroviar și de angajamentele față de Uniunea Europeană, care presupune separarea infrastructurii de transportul propriu-zis. Pe 9 septembrie, Guvernul a aprobat proiectul de lege prin care întreprinderea urmează să fie împărțită în două societăți pe acțiuni: CFM Infra, care va administra infrastructura feroviară și va deveni succesorul de drept al întreprinderii, și o companie dedicată transportului de pasageri și marfă, a relatat Radio Moldova. Potrivit aceleiași surse, angajații care nu vor fi preluați de noile companii vor fi disponibilizați, cu plata compensațiilor prevăzute de lege.

Publicitate
A2 · 300×250

De ce contează: CFM este o întreprindere de stat, iar pierderile de sute de milioane de lei din ultimii ani s-au tradus, între altele, în restanțe salariale acumulate ani la rând. Un rezultat pozitiv pe nouă luni este un semnal de stabilizare, dar fără cifrele detaliate nu se poate spune cât de solidă este redresarea. Pentru exportatori, în special pentru producătorii de cereale, prețul transportului feroviar contează direct în costul livrărilor.

Ce urmează: scumpirea tarifelor de marfă intră în vigoare pe 1 noiembrie, iar proiectul de lege privind reorganizarea CFM trebuie adoptat astfel încât separarea să fie finalizată până la 31 decembrie 2026, termen asumat în Planul de creștere al UE. Rezultatul financiar pentru întregul an 2026 va arăta dacă profitul raportat după nouă luni se menține.

#cfm#calea ferată#întreprinderi de stat#transport feroviar#tarife
Publicitate
A3 · 728×90

Citește și

BANI PUBLICI

Clădirea Parlamentului, nerecepționată la șapte ani de la reconstrucție; 581,5 milioane de lei, în bilanțul MIDR

Clădirea în care lucrează deputații nu a trecut prin recepția finală după reconstrucție, iar dreptul asupra ei nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, a semnalat Curtea de Conturi. Din acest motiv, valoarea clădirii a rămas în contabilitatea Ministerului Infrastructurii, care și-a supraevaluat astfel activele cu 581,5 milioane de lei.

Redacția CORBUL.MD21 oct 20263 min