Statul la odihnă: instituțiile publice cheltuie cel puțin 15 milioane de lei pe an pe baze de vacanță

Instituțiile statului cheltuie în fiecare an cel puțin 15 milioane de lei pentru întreținerea și administrarea bazelor de odihnă, arată o investigație publicată pe 8 septembrie de Ziarul de Gardă (ZDG). Potrivit Agenției Proprietății Publice (APP), doar autoritățile centrale au în gestiune 16 baze, iar reporterii au găsit astfel de imobile și în bilanțul unor întreprinderi municipale din Chișinău, al unor societăți cu capital de stat, precum „Franzeluța”, și al companiei „Teleradio-Moldova”. Suma este una minimă: în calcul nu intră bazele pentru care instituțiile nu au furnizat informații.

Cancelaria de Stat administrează două dintre cele mai costisitoare obiective. Baza „IT Relax” (Vîntuleț) de la Vadul lui Vodă, dată în exploatare în 2006, nu mai lucrează iarna din 2022, de când s-a scumpit gazul: pentru încălzirea celor trei aripi ar fi nevoie de 500–550 de metri cubi pe zi. Administratoarea Tatiana Osoianu a declarat pentru ZDG că baza are venituri de un milion de lei și cheltuieli de „peste patru milioane jumătate”. Cancelaria de Stat a comunicat însă sume mai mici – circa două milioane de lei pe an, 8,12 milioane în total pentru 2022–2025. Pensiunea din Holercani, cu 18 vile destinate inițial înalților demnitari, a primit din bugetul de stat aproape 21 de milioane de lei în 2022–2026, iar serviciile ei au fost folosite de 13.275 de persoane și de mai multe instituții, de la Ministerul Afacerilor Interne la Serviciul Vamal.

Banca Națională a Moldovei (BNM) gestionează baza „La Nistru” din Molovata Nouă, raionul Dubăsari, care a ajuns în atenția publică în vara acestui an, după acuzații privind costul lenjeriei, draperiilor și pernelor achiziționate. Închisă în 2020–2024, baza a primit circa 4,13 milioane de lei în 2025 și 1,37 milioane în primul semestru din 2026, inclusiv pentru înlocuirea acoperișului. Potrivit BNM, în 2025 a avut 397 de beneficiari, iar până la 26 iulie 2026 – 136. Banca spune că imobilul, fără încălzire și cu grupuri sanitare comune, este folosit mai ales pentru instruirea angajaților și că urmează să fie redenumit centru de instruire. Personalul bazei nu le-a permis reporterilor să filmeze pe teritoriu.

Cele mai multe baze sunt concentrate la Vadul lui Vodă, unde ZDG a vizitat opt obiective ale statului, unele nefuncționale. Ministerul Finanțelor a alocat circa 2,07 milioane de lei în 2022–2026 pentru baza „Dumbrava de plopi”, „Franzeluța”, unde statul deține 52%, a cheltuit peste 10 milioane de lei în 2022–2025 pentru „Satul de vacanță”, iar Ministerul Afacerilor Interne – circa 5,3 milioane de lei pentru Centrul său de reabilitare și recreere. Baza „Râuleț” a Apă-Canal Chișinău are lacăt la poartă: compania confirmă că activitatea a fost sistată, dar nu a răspuns exact câți bani a cheltuit. Regia Transport Electric Chișinău, care are aici baza „Nistru”, nu a răspuns până la publicare. Calea Ferată din Moldova a cheltuit circa 5,8 milioane de lei în 2022–2026 pentru patru baze, iar baza „Lavanda” a unei direcții a Primăriei Chișinău – circa 2,83 milioane de lei.

O parte din patrimoniu se află în Ucraina și nici nu poate fi folosit. Baza „Jemciujina” a MAI de la Coblevo nu funcționează, iar ministerul spune că finanțarea ei din buget ar fi „nejustificată” și a propus includerea ei în lista bunurilor supuse privatizării. Serviciul de Informații și Securitate deține baza „Neptun”, dată din 2008 în locațiune unor cetățeni ucraineni, pentru care spune că nu a alocat bani de la buget în ultimii ani, și tabăra „Voinicel”, pe care autoritățile ucrainene nu o recunosc drept proprietate a Moldovei. Pe 29 iulie, Guvernul a transferat la APP alte două baze din Ucraina aflate în gestiunea Ministerului Infrastructurii, care a calificat păstrarea lor de către o instituție de urbanism drept „o anomalie administrativă structurală de neacceptat”. APP a considerat transferul inoportun, invocând lipsa de resurse financiare și de personal.

Oficialii recunosc problema. „Eu nu cred că statul trebuie să se ocupe cu administrarea bazelor de odihnă”, a declarat pentru ZDG premierul Vasile Tofan, care a spus că nu cunoștea cifra și că vede „potențial de a reduce aceste costuri”. Directorul general adjunct al APP, Ion Ciumac, a afirmat că „statul nu este un gestionar hotelier”, dar a precizat că, în septembrie, nicio bază nu era pregătită pentru privatizare sau parteneriat public-privat, iar cele de la Vadul lui Vodă „necesită o evaluare și o analiză strategică”. Ulterior, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a spus la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV că statul ar trebui să nu mai investească în aceste baze și să le dea în gestiune sectorului privat, pentru că acum „doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, relatează Realitatea.md.

Expertul economic Viorel Chivriga, citat de ZDG, vede în cele peste 15 milioane de lei anual un „cost de oportunitate” – bani care nu ajung în sănătate, educație sau infrastructură. El propune soluții diferite: păstrarea în proprietate publică a centrelor cu rol social, precum cele pentru copii, pensionari și persoane cu dizabilități de la Sergheevca, și parteneriate sau concesiuni pentru bazele cu potențial economic. „Orice tranzacție trebuie să fie transparentă, bazată pe o evaluare independentă și o licitație deschisă, cu publicarea contractelor. În caz contrar, există riscul ca problema risipei să fie înlocuită cu transfer de avere publică către privați conectați politic”, avertizează expertul.

De ce contează: bazele de odihnă sunt întreținute din bani publici, deși unele funcționează doar câteva luni pe an, iar altele stau închise. Fără un inventar complet, nici măcar costul total nu este cunoscut – cele 15 milioane de lei sunt doar suma instituțiilor care au răspuns.

Ce urmează: APP spune că bazele de la Vadul lui Vodă vor fi evaluate, iar premierul a promis că va căuta să reducă aceste cheltuieli. Rămâne de văzut dacă Guvernul va trece de la declarații la o listă concretă de obiective scoase la privatizare sau date în concesiune și dacă procedurile vor fi transparente.