Deșeuri periculoase de la uzina din Râbnița, depozitate în aer liber la Chișinău: ce arată investigația ZDG
Două mormane de praf de oțelărie, cu concentrații mari de zinc, plumb și clor, stau sub cerul liber pe străzile Industrială și Muncești din Chișinău, potrivit unei investigații a Ziarului de Gardă. Inspectoratul pentru Protecția Mediului verifică firma care le-a adus, dar controlul nu s-a încheiat.

Deșeuri rezultate din prelucrarea fierului vechi sunt depozitate în aer liber, în mormane de câțiva metri înălțime, în două locuri din Chișinău, arată o investigație video a Ziarului de Gardă publicată pe 22 octombrie. Este vorba despre praf de oțelărie cu o concentrație ridicată de zinc, plumb și clor, adus, potrivit ZDG, de o firmă privată de la Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) din Râbnița. Un morman se află pe strada Industrială, pe un teren privat, iar celălalt pe strada Muncești, pe un teren gestionat de Calea Ferată a Moldovei.
Cazul a ajuns la autorități după sesizarea unui om de afaceri. Alexandru Rotaru, proprietarul companiei „Metary” SRL din România, care activează în metalurgie, a descoperit grămezile, a prelevat probe și le-a dus la laborator. Potrivit lui, proba conținea peste 50% zinc și mult plumb. Rotaru susține că depozitarea în vrac, sub cerul liber, încalcă regulile pentru deșeuri periculoase, care trebuie transportate ambalate și etichetate, și consideră că principala responsabilitate o are generatorul deșeurilor, uzina de la Râbnița. Acestea sunt afirmațiile sale, pe care autoritățile nu le-au confirmat.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) a inițiat un control inopinat pe 23 septembrie, la sesizarea lui Rotaru; a doua zi, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că a dispus verificarea. Inițial, controlul a vizat doar terenul de pe strada Industrială. Rezultatele preliminare au venit de la laboratorul Serviciului Vamal, iar directorul IPM, Dorin Poverjuc, a citat pentru ZDG concluziile: materialul nu prezintă pericol radiologic și, prin conținutul mare de zinc, poate fi materie primă pentru reciclare, dar „prezintă periculozitate prin complexitatea compoziției sale chimice și proprietățile sale de a se măcina ușor”. Depozitat neconform, praful poate fi purtat de vânt, iar ploile pot duce poluanții în sol și în pânza freatică. Potrivit datelor obținute de ZDG, plumbul are o concentrație de 6,6%, iar clorul de 5,2%.
A1 · 728×90
Poverjuc a spus că sursa deșeurilor „se presupune” a fi uzina metalurgică, că ambele mormane aparțin aceluiași agent economic și că deocamdată nu există temei pentru avertizarea populației. Concluzii despre cantitate și modul de depozitare vor fi date după semnarea procesului-verbal de control, iar Centrul de Sănătate Publică a fost sesizat să evalueze impactul. Expertul de mediu Vladimir Garaba a declarat pentru ZDG că, în opinia sa, depozitarea sub cerul liber este o încălcare, dar că pericolul real poate fi stabilit doar prin teste în zona din jur.
Potrivit ZDG, firma care a adus deșeurile este „Arvi Invest” SRL, deținută de Arcadie Vicol, fost vicedirector al Căii Ferate a Moldovei. Compania are o autorizație de mediu pentru gestionarea unor deșeuri, inclusiv deșeuri solide cu substanțe periculoase din epurarea gazelor, valabilă până în 2029. Potrivit IPM, firma a depozitat materialul pentru a-l folosi în procesul tehnologic. „Arvi Invest” a cerut termen pentru a răspunde în scris întrebărilor ZDG, iar până la publicare nu a oferit explicații; nici Calea Ferată nu a răspuns. Controlul este în desfășurare și nicio încălcare nu a fost constatată oficial până acum.
Directorul Agenției de Mediu, Nicu Belitei, a spus pentru ZDG că verificarea vizează doar firma: „Controlul s-a inițiat asupra agentului care a importat, respectiv, el poartă răspundere. Dacă va fi găsit vinovat, el va fi sancționat”. Întrebat dacă și sursa ar putea fi sancționată, Belitei a răspuns „Nu”. El a precizat că decizia privind noua autorizație integrată de mediu a uzinei nu va depinde de acest control. Agenția a recunoscut, într-un răspuns către Rotaru, că autorizația de emisii a uzinei nu stabilește limite de concentrație a poluanților, ci doar cantități anuale, și că intenționează să schimbe pe viitor formatul autorizațiilor.
Investigația apare la scurt timp după ce, pe 20 octombrie, uzina a rămas fără autorizația pentru gestionarea deșeurilor, fapt care îi blochează importurile și exporturile, după cum CORBUL.MD a scris în articolul „Uzina de la Râbnița, fără autorizația de mediu”. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a legat din nou subiectul de reintegrarea țării: „Prioritatea noastră este de a soluționa probleme esențiale pentru oameni, în special referitoare la drepturile omului și libertățile fundamentale, iar acest proces nu poate fi examinat separat”, a declarat el, citat de Știri.md.
A2 · 300×250
De ce contează: dacă materialul se dovedește periculos, el stă neprotejat în oraș, iar răspunderea poate rămâne doar la firma care l-a preluat, nu și la uzina care l-a generat. Cazul arată și limitele actuale ale autorizațiilor de mediu, care nu fixează praguri de concentrație pentru poluanți.
Ce urmează: IPM așteaptă rezultatele laboratorului Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu și semnarea procesului-verbal, iar ZDG a anunțat că va publica reacția „Arvi Invest” când compania va răspunde.
A3 · 728×90
Citește și
Guvernul alocă 433 de milioane de lei pentru salariile din școli, după ce raioane și primării au rămas fără bani
Guvernul a repartizat miercuri, 28 octombrie, 433,2 milioane de lei autorităților locale care au anunțat că nu mai au bani pentru salariile bugetarilor până la sfârșitul anului. Aproape toată suma merge la școli, gimnazii și licee.
Laboratorul ADN al Poliției, la doi ani: IGP nu spune cât costă și cât a plătit statul
La doi ani de la lansarea propriului laborator ADN, Inspectoratul General al Poliției nu dezvăluie bugetul acestuia și nici cât din bani au venit de la stat și cât de la partenerii europeni, arată un răspuns obținut de Omniapres. Poliția raportează doar numărul de examinări și de profiluri genetice, fără economii sau infracțiuni elucidate.
Deputații spun că nu au bugete speciale pentru facturile de iarnă și nu vor cere compensații
Întrebați de Realitatea.md ce bugete și-au planificat pentru facturile din această iarnă, deputații au spus că nu au sume stabilite și că plătesc chitanțele pe măsură ce vin. Niciunul nu se consideră vulnerabil și nu va cere compensații de la stat.


