Amalgamarea în Hâncești: 30 din 39 de primării s-au unit voluntar. Ce urmează pentru restul
Reforma administrației publice locale a ajuns în etapa în care Guvernul decide pentru localitățile care nu s-au înțeles cu vecinii. Raionul Hâncești arată, la scară mică, cum funcționează mecanismul și de ce împarte oamenii.

Reforma are două etape. În prima, primăriile au putut decide singure cu cine se unesc, astfel încât noua unitate să aibă cel puțin 3.000 de locuitori. Pentru cele care nu au ajuns la un acord, Guvernul a lansat așa-numita amalgamare normativă, în care Executivul propune componența clusterelor. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, declara la sfârșitul lui iulie că, după alegerile locale generale din 2027, nicio primărie nu va avea mai puțin de 3.000 de locuitori.
Potrivit unui reportaj Moldova 1 publicat pe 18 octombrie, în raionul Hâncești 30 dintre cele 39 de primării au optat pentru unirea voluntară. Toate clusterele formate în raion au depus cereri pentru stimulentele financiare oferite celor care s-au unit benevol. În localitățile rămase, autoritățile au început consultările.
Exemplele locale arată cât de greu se ajunge la consens. Primarul din Buțeni, Ion Harbuz, spune că a discutat cu mai multe localități vecine, dar acordul s-a încheiat doar cu Fundul Galbenei, cu care va forma o primărie comună. La Crasnoarmeiscoe și Onești, încercările au eșuat, iar cele două sate au fost incluse în planul Guvernului.
A1 · 728×90
Primarul comunei Crasnoarmeiscoe, Alexandru Todoseiciuc, a declarat că a trimis invitații la unire satelor Călmățui, Pervomaiscoe și Onești, fără un răspuns pozitiv. Separat, satul Bozieni a rămas în afara clusterului din jurul municipiului Hâncești, iar Guvernul propune unirea lui cu alte patru sate.
Opiniile oamenilor sunt împărțite. Unii localnici văd în reformă o șansă pentru dezvoltare și cheltuieli administrative mai mici. Alții se tem că vor trebui să parcurgă distanțe mai mari pentru acte și servicii. Guvernul promite că serviciile administrative vor rămâne aproape de casă.
Mecanismul are și critici instituționale. În septembrie, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a declarat că asociația nu se opune reformei, ci modului în care este făcută. El a susținut că noțiunea de „amalgamare normativă” nu există în legislație și că, potrivit Legii nr. 764/2001, desființarea unei localități se face de Parlament, după consultarea cetățenilor. Guvernul a răspuns atunci că a comunicat transparent toate etapele reformei.
De ce contează: potrivit Moldova 1, Executivul își propune să reducă numărul primăriilor de la 898 la 273, după alegerile locale din 2027. Este o schimbare amplă a hărții administrative, care influențează direct unde își vor rezolva oamenii problemele și cine va administra serviciile locale.
Ce urmează: consultările din localitățile incluse în etapa normativă continuă. Întrebarea-cheie rămâne dacă reorganizarea va avea nevoie de o lege adoptată de Parlament, așa cum cere CALM, și cât de mult vor fi luate în seamă opiniile locuitorilor.
A3 · 728×90
Citește și
Moldova renunță la încă trei documente CSI, despre telemedicină și transmiterea mostrelor de droguri
Guvernul a aprobat pe 28 octombrie denunțarea a două acorduri și a unui memorandum încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente, pe motiv că nu au adus rezultate practice sau nu au fost folosite. Decizia continuă revizuirea acordurilor CSI, după ce Parlamentul a votat în aprilie denunțarea actelor fundamentale ale organizației.
Drona de la Chiștelnița era un Gheran-4 cu focos de 52 kg; Chișinăul expulzează un angajat al Ambasadei Rusiei
Aparatul prăbușit vineri lângă o casă din satul Chiștelnița, raionul Telenești, era o dronă de atac de tip Gheran-4, cu o încărcătură explozivă de circa 52 de kilograme, distrusă controlat de geniști. Ca răspuns, Chișinăul a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei, iar Moscova promite să riposteze.
Maia Sandu, la Budapesta: ultimele două clustere, discutate cu Péter Magyar, fără semnal public de deblocare
În prima sa vizită în Ungaria, președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Péter Magyar și cu președintele András Baka și a participat la comemorarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956. Pe agendă au fost aderarea la UE și amenințările Rusiei, însă Budapesta nu a spus public dacă renunță la blocarea ultimelor două clustere de negociere.


